24/7 PRO NEWS

MEDIAFAX este, de 35 de ani, acolo unde se întâmplă lucrurile importante. A fost parte din istoria României postdecembriste, relatând în timp real momentele care au schimbat politica, societatea și viața de zi cu zi.

Anul 2021 a fost marcat de crize suprapuse, care au pus la încercare atât sistemul sanitar, cât și clasa politică și încrederea populației în autorități. În timp ce varianta Delta a coronavirusului provoca una dintre cele mai grave perioade ale pandemiei în România, criza guvernamentală declanșată în toamnă a dus la căderea Executivului condus de Florin Cîțu și la formarea unei alianțe între PNL și PSD, două partide care se confruntaseră ani la rând în competițiile electorale.

Pentru jurnaliștii MEDIAFAX, anul 2021 a fost unul în care transmiterea rapidă a deciziilor de ultim moment ale autorităților pentru gestionarea situației sanitare generate de COVID-19, precum și schimbările politice de la București a constituit un element important pentru informarea corectă și rapidă a cititorilor.

Căderea Guvernului Cîțu și destrămarea coaliției de centru-dreapta

La începutul anului 2021, România era condusă de o coaliție formată din PNL, USR PLUS și UDMR, constituită după alegerile parlamentare din decembrie 2020. Florin Cîțu, reprezentant al PNL, devenise prim-ministru în decembrie 2020, iar guvernarea se baza pe un acord între cele trei formațiuni.

Tensiunile dintre parteneri s-au accentuat în vara anului 2021, pe fondul disputelor privind programul de investiÈ›ii „Anghel Salignyâ€, iniÈ›iativa guvernamentală destinată finanțării proiectelor locale de infrastructură. USR PLUS s-a opus modului în care premierul a gestionat programul, invocând lipsa unor garanÈ›ii suficiente privind utilizarea banilor publici.

Criza s-a agravat în septembrie, când Cîțu l-a demis pe ministrul Justiției, Stelian Ion, membru USR PLUS. Decizia a fost legată de conflictul privind avizarea programului de investiții și a determinat USR PLUS să își retragă miniștrii din Guvern.

Pe 3 septembrie 2021, MEDIAFAX relata declarațiile liderilor USR PLUS, care anunțau că Florin Cîțu nu mai beneficia de sprijinul politic al formațiunii și că partidul depusese o moțiune de cenzură împotriva Guvernului, împreună cu AUR.

„Am depus moÅ£iunea de cenzură. Credem că în momentul în care PNL va propune un nou premier coaliÅ£ia va putea să continue… Săptămâna viitoare ne vom depune demisiile. Florin Cîţu nu mai are sprijinul politic al lui USR PLUS… Parlamentul va decide… noi vom merge în opoziÅ£ie dacă Guvernul nu o să cadă… Dacă moÅ£iunea trece, noi ne vom aÅŸeza la discuÅ£ii cu PNL ÅŸi UDMRâ€, a spus Dan Barna, potrivit MEDIAFAX.

La 7 septembrie, miniștrii USR PLUS și-au depus demisiile, lăsând Guvernul fără majoritatea parlamentară inițială. Moțiunea depusă de USR PLUS și AUR a fost blocată, însă criza a continuat. PSD a depus, la rândul său, o moțiune de cenzură împotriva Executivului condus de Florin Cîțu.

Moțiunea de cenzură a fost dezbătută și supusă la vot pe 5 octombrie 2021. Ea a fost adoptată cu 281 de voturi pentru, un rezultat care a determinat căderea Executivului.

MEDIAFAX a transmis în regim de live text principalele declarații ale liderilor politici din timpul dezbaterilor parlamentare. Tot în ziua votului, agenția a publicat un material explicativ despre procedurile constituționale care urmau după demiterea Guvernului.

„În acest moment, Guvernul demis poate să îndeplinească doar actele necesare pentru administrarea treburilor publice, fără a promova politici noi, până la învestirea unui nou Guvern. (…) ÃŽn cazul în care votul de încredere pentru formarea guvernului nu a fost acordat în termen de 60 de zile de la prima solicitare, iar senatorii ÅŸi deputaÅ£ii au respins cel puÅ£in două solicitări de învestitură, preÅŸedintele Klaus Iohannis poate dizolva parlamentulâ€, scria MEDIAFAX pe 5 octombrie 2021. 

A fost unul dintre cele mai clare voturi de neîncredere împotriva unui guvern din istoria recentă a României. Guvernul Cîțu a rămas interimar, cu atribuții limitate, în timp ce partidele au început negocierile pentru formarea unei noi majorități.

La acel moment, criza fusese complicată și de faptul că România se confrunta, în același timp, cu agravarea pandemiei și cu o creștere puternică a numărului de infectări și decese. Negocierile politice au continuat timp de mai multe săptămâni, în timp ce sistemul sanitar se afla sub o presiune tot mai mare.

De la negocieri eșuate la Guvernul Nicolae Ciucă și alianța PNL-PSD-UDMR

După demiterea Guvernului Cîțu, președintele țării la momentul respectiv, Klaus Iohannis, a început consultările cu partidele parlamentare pentru desemnarea unui nou premier. Prima încercare de a forma un executiv a eșuat, iar negocierile au arătat cât de dificilă era constituirea unei majorități stabile.

În data de 11 octombrie 2021, Iohannis l-a desemnat pe Dacian Cioloș să formeze Guvernul. Propunerea sa pentru un executiv minoritar nu a obținut însă votul de încredere al Parlamentului. Ulterior, Iohannis l-a desemnat pe Nicolae Ciucă, general în rezervă și reprezentant al PNL, pentru funcția de premier. Nici prima sa încercare de a forma un guvern minoritar nu s-a concretizat.

În cele din urmă, PNL a început negocierile cu PSD, partid rival în repetate rânduri în competițiile electorale și în disputele politice din anii precedenți. Cele două formațiuni au convenit să formeze o coaliție alături de UDMR, invocând nevoia de stabilitate într-o perioadă marcată de criza sanitară și de dificultăți economice.

Pe 20 noiembrie 2021, MEDIAFAX relata despre discuțiile dintre liderii celor trei partide pentru definitivarea acordului politic, stabilirea structurii Guvernului și negocierea programului de guvernare.

Acordul a presupus compromisuri importante de ambele părți. PNL și PSD au negociat programul de guvernare, distribuirea ministerelor și conducerea celor două Camere ale Parlamentului.

Un element central al înțelegerii a fost rotația premierilor: Nicolae Ciucă urma să conducă Guvernul în prima etapă, iar ulterior funcția de prim-ministru urma să revină unui reprezentant al PSD, potrivit acordului politic.

La 25 noiembrie 2021, Parlamentul a acordat votul de încredere Guvernului condus de Nicolae Ciucă. Cabinetul a fost susținut de PNL, PSD și UDMR, punând capăt crizei politice care durase aproape trei luni.

„Guvernul Nicolae Ciucă a trecut de votul de învestire din Parlament. Executivul susÅ£inut de PNL, PSD, UDMR ÅŸi minorităţi naÅ£ionale a fost votat cu 318 voturi pentru ÅŸi 126 împotrivă. ≪Doresc să vă mulÅ£umesc tuturor celor care ne-au acordat votul de încredere. De asemenea, mulÅ£umesc ÅŸi celor care nu ni l-au acordat. Cred că este foarte important să ÅŸtiÅ£i că am înÅ£eles că ne-am asumat o răspundere foarte mare≫â€, a spus Nicolae Ciucă la acel moment, potrivit relatărilor MEDIAFAX.

Formarea acestei coaliții a reprezentat o schimbare majoră în politica românească. PNL și PSD, rivali tradiționali, au ajuns să împartă puterea, invocând necesitatea depășirii crizelor suprapuse.

Pandemia de COVID-19 în 2021: de la valul de primăvară la criza provocată de varianta Delta

La începutul anului, România încă resimțea efectele valului epidemic din toamna și iarna anterioare. În februarie și martie, numărul infectărilor a început să crească din nou, iar în primăvară s-a conturat al treilea val al pandemiei.

Situația s-a agravat în martie și aprilie, când spitalele au început să se confrunte cu un număr tot mai mare de pacienți cu forme grave. Secțiile de terapie intensivă au fost supuse unei presiuni considerabile, iar numărul de decese raportate creștea de la o zi la alta.

În perioada respectivă, campania de vaccinare era deja în desfășurare, însă imunizarea populației avansa mai lent decât sperau autoritățile.

Ulterior, în lunile de vară, numărul infectărilor a scăzut considerabil. Autoritățile au introdus unele măsuri de relaxare, inclusiv extinderea numărului de participanți la unele evenimente private și redeschiderea târgurilor și a altor activități. Totuși, nivelul vaccinării rămânea o problemă. În plus, varianta Delta, identificată inițial în India, se răspândea rapid în mai multe țări și avea o capacitate de transmitere mai mare decât variantele predominante anterior.

La începutul lui septembrie, semnele unui nou val deveniseră evidente. Valul patru, asociat în principal cu varianta Delta, a fost cea mai gravă perioadă a pandemiei din România în 2021. Creșterea infectărilor s-a accelerat în septembrie, iar în octombrie situația a devenit critică.

În această perioadă, secțiile ATI au fost supraaglomerate, iar spitalele au avut dificultăți în gestionarea numărului de pacienți. În plus, pe fondul răspândirii rapide a virusului, autoritățile au raportat și creșteri dramatice ale deceselor, inclusiv în rândul persoanelor care nu aveau afecțiuni cunoscute anterior.

Situația era cu atât mai delicată, întrucât criza sanitară a avut loc simultan cu blocajul politic produs de căderea Guvernului Cîțu. România nu avea un guvern cu sprijin parlamentar stabil tocmai în momentul în care era nevoie de decizii rapide privind sănătatea publică.

În octombrie 2021, autoritățile au introdus un nou set de restricții la nivel național. Din 25 octombrie, purtarea măștii a redevenit obligatorie în spațiile publice închise și deschise, au fost impuse limitări privind circulația pe timpul nopții, iar accesul în numeroase spații și activități neesențiale a fost condiționat de certificatul verde, cu reguli și excepții specifice.

Ele au provocat însă noi nemulțumiri în societate.

Protestele împotriva restricțiilor anti-COVID-19

În 2021, măsurile sanitare au provocat proteste în mai multe orașe din România. Nemulțumirile au vizat restricțiile de circulație, obligativitatea măștii, închiderea sau limitarea activității unor afaceri, campania de vaccinare și, ulterior, folosirea certificatului verde COVID-19.

Manifestanții au avut motivații diferite: unii au contestat efectele economice ale restricțiilor, alții au respins vaccinarea sau au invocat încălcarea libertăților individuale. În spațiul public s-au răspândit și teorii conspiraționiste și informații false despre virus și vaccinuri.

La sfârșitul lunii martie 2021, manifestații împotriva restricțiilor au avut loc în București și în mai multe orașe, printre care Timișoara, Brăila, Galați, Pitești și Constanța. Pe 29 martie 2021, MEDIAFAX a urmărit evoluția protestelor în regim live text, relatând despre numărul participanților, mesajele scandate și desfășurarea manifestațiilor.

„În BucureÅŸti, în piaÅ£a Universităţii, câteva zeci de oameni s-au adunat să protesteze faţă de restricÅ£iile impuse de autorităţi. ParticipanÅ£ii la protestul spontan nu au purtat măşti ÅŸi au scandat lozinci anti-guvernamentale ÅŸi împotriva restricÅ£iilorâ€, relata MEDIAFAX la acel moment.

Manifestațiile au continuat în zilele următoare, iar unele dintre ele au fost marcate de tensiuni și intervenții ale forțelor de ordine. Pe 30 martie 2021, MEDIAFAX relata că poliția și jandarmeria aplicaseră sute de sancțiuni participanților la proteste.

„PoliÅ£ia a aplicat 222 de sancÅ£iuni, în valoare de 200.000 de lei, participanÅ£ilor la proteste, autorităţile identificând 188 de persoane care au fost fotografiate ÅŸi amprentate, au menÅ£ionat oficialii Jandarmeriei ÅŸi PoliÅ£ieiâ€, a scris MEDIAFAX.

În aceeași perioadă, când numărul infectărilor era din nou în creștere, iar autoritățile înăspreau regulile în localitățile cu incidență ridicată, președintele Klaus Iohannis a condamnat violențele și a avertizat asupra consecințelor agravării situației epidemiologice.

„Sunt deja mult prea multe familii din România care au pierdut pe cineva drag din cauza acestui virus teribil. Eforturile ÅŸi sacrificiile tuturor, chiar dacă sunt foarte grele, salvează vieÅ£i, salvează vieÅ£ile celor dragi nouă. Nu există altă alternativă pentru a stopa o creÅŸtere galopantă a numărului de îmbolnăviri, care ar duce la blocarea sistemului sanitar, cu consecinÅ£e dintre cele mai dramatice. Virusul nu are culoare politică, nici opiniiâ€, spunea Iohannis pe 30 martie 2021, citat de MEDIAFAX.

Nemulțumirile nu au dispărut în lunile următoare. Pe 2 octombrie 2021, mii de oameni s-au adunat în București și în alte localități pentru a protesta față de măsurile sanitare și față de folosirea certificatului verde. MEDIAFAX a relatat în regim de live text despre manifestațiile desfășurate în Capitală.

„Aproximativ 3000 de persoane protestează în zona PiaÈ›a Universităţii. Protestul împotriva măsurilor sanitare a fost intens promovat pe reÅ£ele de socializare în cursul săptămânii. Protestatarii solicită ridicarea stării de alertă, renunÅ£area la impunerea directă sau indirectă a vaccinării, renunÅ£area la folosirea certificatului verde, precum ÅŸi menÅ£inerea unităţilor de învăţământ deschiseâ€, scria MEDIAFAX pe 2 octombrie 2021. 

Protestele din 2021 au evidențiat polarizarea societății în privința vaccinării și a restricțiilor. În timp ce autoritățile susțineau că măsurile erau necesare pentru limitarea răspândirii virusului, criticii acestora reclamau pierderi economice, limitarea libertăților și lipsa de încredere în instituții.

2021, anul crizelor suprapuse în România

Criza politică, agravarea pandemiei și protestele împotriva restricțiilor au transformat 2021 într-unul dintre cei mai tensionați ani ai perioadei recente. Destrămarea coaliției PNL-USR PLUS-UDMR, demiterea Guvernului Cîțu și formarea alianței PNL-PSD-UDMR au schimbat raportul de putere de la București. În același timp, valul patru al pandemiei de COVID-19 a pus sistemul sanitar sub o presiune extremă, în timp ce controversele privind vaccinarea și certificatul verde au alimentat neîncrederea și diviziunile din societate.

Pentru MEDIAFAX, 2021 a fost mai mult decât un an dominat de breaking news. A fost anul în care misiunea agenției de a transmite rapid informația a căpătat o miză aparte, într-un context sanitar fără precedent în România, dar și într-unul în care raportul de putere de la București s-a schimbat printr-o coaliție care era de neimaginat până la acel moment.

MEDIAFAX nu doar a relatat istoria recentă. A fost acolo, încă de la început, în mijlocul evenimentelor care au făcut prima pagină a ziarelor, au deschis jurnalele de televiziune și au devenit subiecte de interes național.

35 de ani înseamnă mii de zile de breaking news, milioane de informații transmise și o arhivă care spune, prin știri, cum s-a schimbat România.

Înseamnă 35 de ani în care MEDIAFAX a fost acolo.

ÃŽn mijlocul evenimentelor. ÃŽn mijlocul istoriei.