24/7 PRO NEWS

MEDIAFAX este, de 35 de ani, acolo unde se întâmplă lucrurile importante. A fost parte din istoria României postdecembriste, relatând în timp real momentele care au schimbat politica, societatea și viața de zi cu zi.

Anul 2024 a fost unul de referință pentru România, marcat de două evoluții majore: integrarea parțială a țării noastre în spațiul Schengen și organizarea tuturor celor patru tipuri de alegeri: europarlamentare, locale, parlamentare și prezidențiale. În același timp, ascensiunea surprinzătoare a lui Călin Georgescu în primul tur al alegerilor prezidențiale și decizia Curții Constituționale de a anula scrutinul au declanșat o criză politică și instituțională fără precedent în perioada postdecembristă.

Pentru MEDIAFAX, 2024 a însemnat luni întregi de relatări despre confruntările politice, rezultatele scrutinurilor și evoluțiile instituționale care au schimbat cursul alegerilor prezidențiale. Într-un an în care evenimentele s-au succedat rapid, iar deciziile autorităților au generat reacții în țară și în străinătate, MEDIAFAX a urmărit fiecare etapă, de la anunțurile privind aderarea la Schengen până la decizia CCR din luna decembrie.

România intră parțial în spațiul Schengen

Pe 31 martie 2024, România a făcut primul pas concret către aderarea la spațiul Schengen, fiind eliminate controalele asupra persoanelor la frontierele aeriene și maritime.

Intrarea parțială a însemnat că românii au putut călători către alte state Schengen pe cale aeriană sau maritimă fără controalele sistematice specifice frontierelor externe ale spațiului. La aeroporturi, acest lucru a presupus reorganizarea fluxurilor de pasageri, astfel încât călătorii către destinații Schengen să nu mai treacă prin controlul de frontieră aplicat anterior.

Decizia fusese anunțată încă de la finalul anului precedent. Pe 30 decembrie 2023, MEDIAFAX relata că statele membre conveniseră aplicarea acquis-ului Schengen în România și Bulgaria la frontierele aeriene și maritime, începând din martie 2024.

„Astăzi, 30 decembrie 2023, ora 22.38, Consiliul UE a adoptat Decizia privind aplicarea acquis-ului Schengen în România ÅŸi în Bulgaria. ÃŽn conformitate cu Decizia Consiliului UE, acquis-ul comunitar Schengen se va aplica la frontierele aeriene ÅŸi navale ale României începând cu luna martie 2024â€, a scris MEDIAFAX pe 30 decembrie 2023.

Eliminarea controalelor la frontierele aeriene și maritime nu a însemnat însă și aderarea deplină. Austria a continuat să se opună, invocând în principal preocupările legate de migrația ilegală și de protejarea frontierelor externe ale Uniunii Europene. Pe 26 februarie 2024, MEDIAFAX relata despre poziția ministrului austriac de Interne la acel moment, Gerhard Karner, care susținea continuarea procesului de aderare etapizată, fără a oferi atunci garanții privind eliminarea controalelor terestre.

„Ministrul austriac a vorbit despre acordul cu România ÅŸi Bulgaria privind ridicarea controalelor la frontierele aeriene ÅŸi maritime, începând cu 31 martie. ≪Cred că este foarte important să facem acest pas acum ÅŸi să nu filozofăm despre următorul≫, a spus Karner, referindu-se la o decizie unanimă a UE ÅŸi reducând ÅŸi mai mult aÅŸteptările privind aderarea deplinăâ€, a relatat MEDIAFAX într-un material publicat pe 26 februarie 2024.

La 30 martie, în ajunul intrării în vigoare a măsurii, MEDIAFAX publica și un material explicativ despre schimbările care urmau să se aplice în aeroporturi și porturi.

„Începând cu data de 31 martie vor fi ridicate controalele de frontieră pentru cetăţenii statelor Schengen, controalele la frontierele aeriene ÅŸi maritime se elimină, iar persoanele se vor putea deplasa către sau dinspre alte state membre Schengen fără a fi supuse controalelor de frontieră. ÃŽnsă, poliÅ£iÅŸtii de frontieră vor fi în continuare prezenÅ£i în incinta aeroporturilor ÅŸi vor efectua acÅ£iuni poliÅ£ieneÅŸti punctuale ÅŸi inopinate pentru a verifica identitatea ÅŸi situaÅ£ia legală a persoanelor, dar ÅŸi pentru a preveni ÅŸi combate posibile fapte ilegaleâ€, a scris MEDIAFAX pe 30 martie 2024.

Pe 9 decembrie 2024, Austria anunța oficial faptul că nu se va mai opune aderării României la Schengen-ul terestru.

„≪După Schengen aerian, Schengen terestru este acum deschis României ÅŸi Bulgariei≫, a declarat Karner, adăugând că cererile Austriei privind combaterea imigraÅ£iei ilegale au dus la o scădere a numărului de migranÅ£i interceptaÅ£i în apropierea graniÅ£ei Austriei cu Ungaria, cea mai frecventă rută de intrare în Å£ară, relatează Reutersâ€, a scris MEDIAFAX pe 9 decembrie 2024.

Trei zile mai târziu, pe 12 decembrie, Consiliul Justiție și Afaceri Interne al Uniunii Europene a decis eliminarea controalelor asupra persoanelor la frontierele terestre interne cu România și Bulgaria, începând cu 1 ianuarie 2025. După 13 ani de demersuri, România obținea astfel acordul pentru integrarea deplină în Spațiul Schengen.

MEDIAFAX a urmărit decizia în regim de live text, centralizând anunțurile oficiale și reacțiile politice apărute pe parcursul zilei.

„Decizia a fost luată joi la Consiliul JAI de la Bruxelles. AnunÅ£ul oficial va fi făcut de autorităţi la finalul ÅŸedinÅ£ei. Decizia privind extinderea spaÅ£iului Schengen cu graniÅ£ele terestre vizează ÅŸi Bulgaria. Roberta Metsola, preÅŸedinta Parlamentului European, a fost printre primele care au felicitat cele două ţări. (…) Decizia se va aplica începând de la 1 ianuarie anul viitor. TotuÅŸi, controale aleatorii se vor mai face încă ÅŸase luniâ€, a relatat MEDIAFAX pe 12 decembrie 2024.

Super-anul electoral 2024: patru rânduri de alegeri

România a traversat în 2024 un calendar electoral neobișnuit de aglomerat. Cetățenii au fost chemați la urne pentru alegerile europarlamentare, locale, prezidențiale și parlamentare, într-un an în care campaniile s-au suprapus, iar strategiile partidelor au fost influențate de succesiunea rapidă a scrutinurilor.

• 9 iunie – alegerile europarlamentare È™i locale 

Primul mare test electoral al anului a avut loc pe 9 iunie 2024, când românii au votat atât pentru reprezentanții țării în Parlamentul European, cât și pentru primari, consilii locale, consilii județene și președinții consiliilor județene.

La europarlamentare, alianța electorală PSD-PNL a obținut 48,55% din voturi, conform rezultatelor oficiale publicate de Parlamentul European. AUR s-a clasat pe locul al doilea, cu 14,93%, urmată de Alianța Dreapta Unită, cu 8,71%. UDMR și SOS România au trecut, de asemenea, pragul electoral, iar independentul Nicu Ștefănuță a obținut un mandat. România a avut 33 de reprezentanți în legislativul european.

La alegerile locale, PSD și PNL au obținut cele mai multe mandate la nivel național, deși rezultatele au variat de la o localitate la alta. Pe 10 iunie 2024, MEDIAFAX a realizat și un amplu material privind rezultatele alegerilor locale din principalele orașe ale țării, printre care Bacău, Suceava, Craiova, Galați, Sibiu și Constanța.

În București, Nicușor Dan a câștigat un nou mandat de primar general, după cum relata MEDIAFAX pe 10 iunie 2024, citând datele furnizate la acel moment de Autoritatea Electorală Permanentă.

• Toamna: competiÈ›ia pentru fotoliul de la Cotroceni 

În a doua parte a anului, atenția s-a mutat asupra alegerilor prezidențiale. Primul tur a fost programat pentru 24 noiembrie, iar al doilea pentru 8 decembrie.

Principalii candidați proveneau din zone politice diferite: Marcel Ciolacu, din partea PSD, Nicolae Ciucă, din partea PNL, Elena Lasconi, din partea USR, George Simion, din partea AUR, și Mircea Geoană, candidat independent. În cursă s-au înscris și alți candidați independenți sau reprezentanți ai unor formațiuni politice, printre care și Călin Georgescu.

Înaintea votului, MEDIAFAX a publicat materiale informative despre procedurile de vot în țară și în străinătate, atribuțiile președintelui României și programele electorale ale candidaților. Un material amplu, dedicat tuturor celor înscriși în cursă și principalelor lor propuneri politice, a fost publicat cu două zile înaintea primului tur.

Campania a fost marcată de teme precum economia, nivelul de trai, războiul din Ucraina, relația României cu Uniunea Europeană și NATO, dar și de nemulțumirea unei părți a electoratului față de partidele tradiționale.

• 1 decembrie – alegerile parlamentare

La numai o săptămână după primul tur al prezidențialelor, românii au fost chemați din nou la urne pentru a alege deputații și senatorii. Data scrutinului a coincis cu Ziua Națională a României.

Alegerile parlamentare au confirmat fragmentarea scenei politice. PSD a obținut cele mai multe voturi pentru Parlament, urmat de AUR, PNL și USR. S.O.S România și Partidul Oamenilor Tineri (POT) au intrat, la rândul lor, în legislativ. UDMR a trecut pragul electoral.

MEDIAFAX a urmărit scrutinul în regim de live text, atât în ziua votului, cât și în ziua următoare, pe măsură ce datele erau centralizate.

Rezultatele au arătat că partidele tradiționale continuau să aibă o bază electorală importantă, dar că formațiunile naționaliste și anti-sistem câștigaseră teren. Întrucât niciun partid nu a obținut cel puțin 50% din voturi, au fost necesare negocieri pentru formarea unei majorități și a unui Executiv.

Ascensiunea neașteptată a lui Călin Georgescu

Primul tur al alegerilor prezidențiale, desfășurat pe 24 noiembrie, a produs cea mai mare surpriză a anului electoral. Călin Georgescu, candidat independent care nu se numărase printre favoriții principali în sondajele publice, a obținut 22,94% din voturi și s-a clasat pe primul loc.

Elena Lasconi s-a situat pe locul al doilea, cu 19,18%, la mică distanță de Marcel Ciolacu, care a obținut 19,15%. Diferența dintre Elena Lasconi și Marcel Ciolacu a fost de numai câteva mii de voturi, ceea ce a amplificat tensiunea politică și atenția asupra numărării și validării rezultatelor.

MEDIAFAX a relatat în regim de live text despre desfășurarea votului, declarațiile candidaților după publicarea estimărilor exit-poll și reacțiile apărute după conturarea rezultatului. Agenția a continuat actualizările pe parcursul nopții și în dimineața următoare, până la centralizarea integrală a voturilor.

„UPDATE. Rezultate finale: Toate procesele verbale au fost urcate în sistem. Elena Lasconi are cu 2.742 voturi mai multe decât Marcel Ciolacuâ€, este ultima actualizare a unui articol MEDIAFAX început în dimineaÈ›a zilei de 24 noiembrie È™i încheiat pe 25 noiembrie.

Rezultatul lui Georgescu a atras atenția și asupra modului în care acesta își construise campania. Cunoscut mai ales în anumite cercuri politice și de activism naționalist, candidatul independent a mizat în mare măsură pe mediul online, în special pe TikTok, unde mesajele sale au ajuns la un public numeros.

În seara alegerilor, după ce sondajele anterioare votului au fost contrazise de rezultate, MEDIAFAX a publicat un material despre candidatul ajuns pe primul loc și programul său politic.

„Este pentru prima oară când candidează pentru alegerile prezidenÅ£iale, iar programul său politic include, printre altele, reducerea dependenÅ£ei de importuri, sprijinirea fermierilor, sporirea producÅ£iei interne de alimente ÅŸi energie, dar ÅŸi facilităţi fiscale pentru producătorii româniâ€, a relatat MEDIAFAX pe 24 noiembrie 2024. 

Mesajele lui Călin Georgescu au pus accent pe suveranitate națională, identitate, criticarea partidelor tradiționale și neîncrederea în instituțiile politice. A abordat și teme legate de războiul din Ucraina și de rolul României în relația cu puterile internaționale. Unele dintre declarațiile sale despre NATO, Rusia și figuri istorice au generat controverse.

Mesajele sale au fost distribuite masiv în mediul online și au ajuns la alegători care nu îl considerau anterior o opțiune politică importantă. Ulterior, autoritățile au început să analizeze modul în care fusese promovată candidatura, inclusiv posibile campanii coordonate pe rețelele sociale și suspiciuni privind intervenția unui actor statal.

Conform rezultatului inițial, Georgescu și Lasconi urmau să se confrunte în turul al doilea, programat pentru 8 decembrie. În numai câteva zile, însă, evoluțiile instituționale aveau să schimbe complet cursul scrutinului.

De la validarea primului tur la anularea alegerilor: cronologia unei decizii fără precedent

Ultimele zile din noiembrie și primele zile din decembrie au adus o succesiune de hotărâri care au transformat alegerile prezidențiale din 2024 într-o criză politică și instituțională majoră. După ce a dispus renumărarea voturilor, Curtea Constituțională a validat rezultatul primului tur, pentru ca, patru zile mai târziu, să decidă anularea întregului proces electoral.

• 28 noiembrie 2024 – CCR cere renumărarea voturilor 

După primul tur al prezidențialelor, unul dintre candidați, respectiv Cristian Terheș, a contestat rezultatul alegerilor, invocând nereguli privind numărarea și redistribuirea unor voturi. Pe 28 noiembrie 2024, Curtea Constituțională a dispus reverificarea și renumărarea voturilor.

„În ziua de 28 noiembrie 2024, Plenul CurÅ£ii ConstituÅ£ionale a examinat cererea de anulare a alegerilor pentru funcÅ£ia de PreÅŸedinte al României din data de 24 noiembrie 2024, formulată de domnul Cristian Vasile TerheÅŸ (Dosar nr.3671F/2024), ÅŸi având în vedere art.146 lit.f) din ConstituÅ£ie, art.3 din Legea nr.370/2004 pentru alegerea PreÅŸedintelui României, precum ÅŸi art.37 ÅŸi 76 din Legea nr.47/1992 privind organizarea ÅŸi funcÅ£ionarea CurÅ£ii ConstituÅ£ionale, cu unanimitate de voturi, a dispus: Reverificarea ÅŸi renumărarea tuturor buletinelor de vot cuprinzând voturile valabil exprimate ÅŸi cele nule la alegerile pentru funcÅ£ia de PreÅŸedinte al României din data de 24 noiembrie 2024â€, a scris MEDIAFAX pe 28 noiembrie. 

În paralel, au apărut discuții despre modul în care fusese desfășurată campania lui Călin Georgescu, în special despre amploarea promovării pe rețelele sociale și transparența finanțării acesteia.

• 2 decembrie – CCR validează rezultatele primului tur 

După examinarea contestațiilor și a rezultatelor renumărării, CCR a respins cererea de anulare formulată de Cristian Terheș și a confirmat rezultatul primului tur. Curtea a stabilit că în turul al doilea urmau să intre Călin Georgescu și Elena Lasconi, iar scrutinul era programat pentru 8 decembrie, după cum relata MEDIAFAX.

„CCR a validat, luni seara, primul tur al alegerilor prezidenÅ£iale. Al doilea tur va avea loc pe 8 decembrie ÅŸi la acesta vor participa Călin Georgescu ÅŸi Elena Lasconi.Judecătorul Marian Enache, preÅŸedintele CCR, a declarat că judecătorii au decis, cu unanimitate de voturi, respingerea ca neîntemeiată a contestaÅ£iei candidatului TerheÅŸâ€, a scris MEDIAFAX pe 2 decembrie. 

În acel moment, campania electorală pentru turul al doilea era deja în desfășurare.

• 4 decembrie – sunt declasificate documente ale instituÈ›iilor de securitate

SituaÈ›ia capătă o nouă dimensiune pe 4 decembrie 2024. ÃŽn acea zi, AdministraÈ›ia PrezidenÈ›ială a anunÈ›at că preÈ™edintele Klaus Iohannis a decis declasificarea „la solicitarea instituÈ›iilor emitente, a informaÈ›iilor prezentate de Serviciul Român de InformaÈ›ii, Serviciul de InformaÈ›ii Externe È™i Ministerul Afacerilor Interne în cadrul È™edinÈ›ei Consiliului Suprem de Apărare a Țării, din data de 28 noiembrie 2024â€.

Documentele au adus în prim-plan suspiciuni privind o campanie coordonată de promovare a lui Călin Georgescu, în special pe TikTok, și au amplificat dezbaterea despre influența rețelelor sociale asupra scrutinului.

MEDIAFAX a relatat în aceeași zi concluziile prezentate în documentele declasificate.

„Ascensiunea lui Călin Georgescu în sondaje a fost determinată de o campanie coordonată de creÅŸtere a popularităţii, amplificată cu 2 săptămâni înainte de data scrutinului, în special pe TikTok, care a reuÅŸit să-i asigure victoria în primul tur, potrivit documentelor declasificate de Klaus Iohannisâ€, a scris MEDIAFAX pe 4 decembrie, după anunÈ›ul făcut de AdministraÈ›ia PrezidenÈ›ială.

• 6 decembrie – CCR anulează întregul proces electoral

Pe 6 decembrie 2024, Curtea Constituțională a decis, în unanimitate și fără precedent, anularea întregului proces electoral pentru alegerea președintelui României. Hotărârea a intervenit cu două zile înaintea celui de-al doilea tur de scrutin, pentru care votarea începuse deja în străinătate.

Prin această decizie, rezultatul primului tur a fost anulat, iar turul al doilea nu a mai avut loc. Procesul electoral trebuia reluat de la început, cu stabilirea unui nou calendar și organizarea unei noi campanii.

MEDIAFAX a transmis decizia în regim de breaking news, redând hotărârea Curții și explicațiile oficiale.

„În şedinţa de vineri, Curtea Constituţională, în vederea asigurării corectitudinii şi legalităţii procesului electoral, şi-a exercitat atribuţia prevăzută de art. 146 lit. f) din Constituţie şi, cu unanimitate de voturi, a hotărât următoarele:

ÃŽn temeiul art. 146 lit. f) din ConstituÅ£ie, anulează întregul proces electoral cu privire la alegerea PreÅŸedintelui României (…) Procesul electoral pentru alegerea PreÅŸedintelui României va fi reluat în integralitate, Guvernul urmând să stabilească o nouă datăâ€, relata MEDIAFAX pe 6 decembrie.

În seara zilei de 6 decembrie, CCR și-a motivat hotărârea prin necesitatea de a asigura corectitudinea și legalitatea alegerilor, în contextul informațiilor apărute privind afectarea procesului electoral, iar MEDIAFAX a redat integral explicațiile Curții.

„Curtea ConstituÅ£ională a constatat că, după declasificarea, la data de 4 decembrie 2024, a documentelor prezentate în ÅŸedinÅ£a Consiliului Suprem de Apărare a Ţării din data de 28 noiembrie 2024 ÅŸi aducerea acestora la cunoÅŸtinţă publică, procesul electoral privind alegerea preÅŸedintelui României a fost viciat pe toată durata desfăşurării lui ÅŸi în toate etapele de multiple neregularităţi ÅŸi încălcări ale legislaÅ£iei electorale care au distorsionat caracterul liber ÅŸi corect al votului exprimat de cetăţeni ÅŸi egalitatea de ÅŸanse a competitorilor electorali, au afectat caracterul transparent ÅŸi echitabil al campaniei electorale ÅŸi au nesocotit reglementările legale referitoare la finanÅ£area acesteiaâ€, a scris MEDIAFAX la acel moment.

Decizia a fost una excepțională și a provocat o dezbatere amplă despre limitele atribuțiilor instituțiilor statului, protejarea votului și securitatea alegerilor.

Reacții și consecințe: România încheie anul fără un președinte ales

Anularea alegerilor a provocat reacții imediate din partea candidaților și a liderilor politici. Dacă unii au susținut că măsura era necesară pentru apărarea integrității procesului electoral, alții au criticat-o, invocând efectele asupra democrației și încrederii cetățenilor în instituțiile statului.

Într-un material publicat pe 6 decembrie, MEDIAFAX a reunit reacțiile Elenei Lasconi și ale lui Marcel Ciolacu, aflate în opoziție una față de cealaltă.

„Elena Lasconi după anularea primului tur al alegerilor: Astăzi statul român a călcat în picioare democraÅ£ia. DuceÅ£i Å£ara în anarhie! Ar fi trebuit să mergem mai departe cu votul/ Ciolacu, despre decizia CCR: Anularea alegerilor prezidenÅ£iale este singura soluÅ£ie corectăâ€, a scris MEDIAFAX pe 6 decembrie 2024.

Și presa internaÈ›ională a acordat o atenÈ›ie amplă deciziei. MEDIAFAX a centralizat relatările publicaÈ›iilor străine, care au prezentat anularea scrutinului în contextul documentelor declasificate de Klaus Iohannis È™i al suspiciunilor privind o campanie online atribuită Rusiei pentru promovarea lui Călin Georgescu. The Guardian relata că decizia a fost luată în urma desecretizării documentelor „care susÅ£in că Rusia a desfăşurat o campanie online pentru a promova un candidat de extremă dreapta, respectiv pe Călin Georgescuâ€, în timp ce agenÈ›ia Reuters nota că „ţara a fost Å£inta unor ≪atacuri ruseÅŸti hibride agresive≫ în timpul perioadei electoraleâ€, potrivit MEDIAFAX.

În plan instituțional, președintele Klaus Iohannis a rămas în funcție până la alegerea succesorului, potrivit condițiilor prevăzute de Constituție.

Alegerile prezidențiale au fost reprogramate pentru 2025, iar România a încheiat anul 2024 fără un președinte ales printr-un scrutin prezidențial finalizat, deși organizase primul tur și validase inițial rezultatele acestuia.

MEDIAFAX nu doar a relatat istoria recentă. A fost acolo, încă de la început, în mijlocul evenimentelor care au făcut prima pagină a ziarelor, au deschis jurnalele de televiziune și au devenit subiecte de interes național.

35 de ani înseamnă mii de zile de breaking news, milioane de informații transmise și o arhivă care spune, prin știri, cum s-a schimbat România.

Înseamnă 35 de ani în care MEDIAFAX a fost acolo.

ÃŽn mijlocul evenimentelor. ÃŽn mijlocul istoriei.