Ambasadorul României în SUA, Andrei Muraru, a declarat marți, la Digi24, că există un consens între republicani și democrați asupra necesității consolidării apărării flancului estic al NATO, însă o schimbare a majorității în Congres ar putea influența deciziile administrației de la Washington.
Muraru: Alegerile sunt un referendum despre politicile „America Firstâ€
Ambasadorul României în Statele Unite, Andrei Muraru, a explicat că scrutinul american de marți are o componentă locală importantă, diferită de confruntarea prezidențială din 2024 dintre Donald Trump și Kamala Harris.
Potrivit diplomatului, alegătorii americani decid nu doar componența instituțiilor federale, ci și ocuparea unor funcții la nivelul statelor și al comunităților locale.
„Sunt niÈ™te alegeri cu o profundă amprentă locală. Deci nu mai există tensiunea aceea din 2024, când America era împărÈ›ită între susÈ›inătorii Kamala Harris È™i susÈ›inătorii lui Donald Trumpâ€, a declarat Muraru.
Acesta a arătat că problemele locale se suprapun peste evaluarea politicilor administrației republicane, transformând scrutinul într-un test politic pentru președinte.
„Sigur cu această suprapunere, cu această amprentă federală, naÈ›ională, în care americanii dau un răspuns la întrebarea dacă politica a preÈ™edintelui È™i a guvernului federal american este ceea ce È™i-o doresc să continue după 2 ani cu preÈ™edintele Trump la cârmăâ€, a explicat ambasadorul.
Muraru a amintit că sistemul constituțional american permite alegătorilor să modifice periodic raportul de forțe din Congres, fără ca mandatul președintelui să fie afectat direct.
„Un senat ales pe 6 ani, un preÈ™edinte ales pe 4 ani È™i o cameră a reprezentanÈ›ilor alesă pe 2 ani, pentru că dă posibilitatea cetățeanului să aleagă la 2 ani, să-È™i spună cuvântul, e un referendum, un referendum despre preÈ™edinte È™i despre politicile America Firstâ€, a afirmat diplomatul.
El a subliniat că, din perspectivă istorică, partidul președintelui în funcție se confruntă frecvent cu pierderi electorale la alegerile de la jumătatea mandatului.
România urmărește schimbarea majorității în Congres
Întrebat ce ar trebui să urmărească România în rezultatele scrutinului, Andrei Muraru a indicat în primul rând evoluția raportului de forțe din Camera Reprezentanților.
Ambasadorul a afirmat că există o percepție larg răspândită potrivit căreia democrații ar putea prelua controlul acestei camere, ceea ce ar determina schimbarea conducerii sale și a comisiilor parlamentare.
„Ne uităm, evident, la Camera ReprezentanÈ›ilor, pentru că acolo se schimbă odată coloratura È™i avem o percepÈ›ie aproape unanimă că camera va reveni în mâinile democraÈ›iilor È™i se va schimba nu doar speaker-ul, ci È™i È™efii celor 22 de comitete, adică comisii în limbaj constituÈ›ional parlamentar românescâ€, a declarat Muraru.
În ceea ce privește Senatul, diplomatul a atras atenția asupra importanței controlului politic al acestei instituții pentru politica externă și deciziile bugetare ale Statelor Unite.
El a menționat că eventualele blocaje dintre administrația prezidențială și Congres ar putea afecta inclusiv aprobarea unor cheltuieli federale.
„Statele Unite au un deficit foarte mare de 2 trilioane de dolari È™i nu este exclus să vedem shutdown-ul, deci închiderea parÈ›ială a guvernului pentru anumite perioadeâ€, a afirmat ambasadorul.
Marea Neagră și finanțarea apărării, priorități pentru România
Andrei Muraru a explicat că una dintre cele mai importante mize pentru România este legea americană privind autorizarea bugetului apărării, prin care Congresul stabilește cadrul unor politici și programe militare.
Diplomatul a indicat interesul Bucureștiului pentru includerea regiunii Mării Negre în prioritățile de securitate ale Washingtonului, precum și pentru continuarea sprijinului destinat Ucrainei.
„Apoi este legea de autorizare a bugetului apărării, foarte importantă, care ne interesează în mod direct, pentru că România vrea să vadă acolo Marea Neagră menÈ›ionată, vrea să vadă poate fonduri pentru Ucraina, pentru reziliență, pentru apărarea mai robustă a sudului flancului Estic unde suntem È™i poate că vom vedea È™i o altă discuÈ›ie despre postura militar-americană în Europaâ€, a declarat Muraru.
Potrivit ambasadorului, discuțiile privind configurația prezenței militare americane pe continent se desfășoară într-un moment în care Congresul ar putea trece printr-o schimbare de majoritate.
O asemenea evoluție ar putea influența calendarul și conținutul deciziilor privind dislocarea forțelor americane în Europa.
„Flancul estic È™i România trebuie să fie apărate în mod seriosâ€
Ambasadorul României a susținut că, în pofida diferențelor politice dintre republicani și democrați, există un acord larg în Congres asupra importanței apărării flancului estic al NATO.
„Avem aproape o voce unanimă la nivelul Congresului È™i Senatului È™i Camerei ReprezentanÈ›ilor, în care È™i republicani È™i democraÈ›i spun că flancul estic È™i România în mod particular trebuie să fie apărate în mod serios, trebuie o prezență consolidată, fie că vorbim de rotaÈ›ională sau permanentă, mai multe echipamente americaneâ€, a declarat diplomatul.
Muraru a precizat că această convergență politică privește și distribuirea responsabilităților financiare pentru apărare între Statele Unite și aliații europeni.
„Unde am văzut iarăși o viziune unanimă este cu privire la burden sharing, deci la împărÈ›irea costurilor pentru apărare, È™i republicanii È™i democraÈ›ii sunt de acord că europeenii trebuie să facă mai mult, să investească mai multâ€, a explicat ambasadorul.
În acest context, el a susținut că România se află într-o poziție favorabilă datorită angajamentelor privind creșterea cheltuielilor militare.
„România este într-o poziÈ›ie privilegiată din punctul acesta de vedere, ne-am angajat la 5% din produsul intern burd pentru apărare, suntem deja la 3,5% din PIB pentru apărare în anul acesta, deci există această evaluare că vom îndeplini această È›intă cu È™apte ani mai devreme decât ne-am angajatâ€, a afirmat Muraru.
Declarațiile ambasadorului au fost făcute în contextul alegerilor americane de la jumătatea mandatului prezidențial, al căror rezultat ar putea modifica echilibrul politic de la Washington și ar putea influența negocierile privind prioritățile de securitate ale Statelor Unite în Europa.