Peste 2.000 de miliarde de dolari din valoarea companiilor incluse în indicele Nasdaq 100 s-au evaporat în octombrie, în timp ce costurile de finanțare cresc, iar investitorii încep să pună sub semnul întrebării rentabilitatea sumelor uriașe investite în tehnologie, relatează Reuters.
Cheltuielile de ordinul trilioanelor de dolari pentru dezvoltarea inteligenței artificiale au contribuit la creșterea piețelor bursiere până la niveluri record și au susținut estimările privind o creștere economică globală de aproximativ 3% în acest an. Totuși, combinația dintre investițiile finanțate prin împrumuturi, inflația persistentă și creșterea randamentelor obligațiunilor guvernamentale provoacă îngrijorări în rândul investitorilor.
Politicile comerciale imprevizibile ale administrației americane și efectele războiului din Iran asupra prețurilor energiei au reaprins presiunile inflaționiste la nivel mondial. În aceste condiții, băncile centrale sunt puse sub presiune să majoreze dobânzile, ceea ce face împrumuturile mai scumpe atât pentru guverne, cât și pentru companii.
Jim O’Neill, fost economist-È™ef al Goldman Sachs È™i fost ministru britanic al FinanÈ›elor, avertizează că o inflaÈ›ie care nu reuÈ™eÈ™te să scadă ar putea amplifica riscurile generate de investiÈ›iile masive în inteligenÈ›a artificială, finanÈ›ate prin datorii.
„Într-un fel, mă surprinde că nu au existat deja mai multe probleme în investiÈ›iile în AIâ€, a declarat acesta.
Peste 2.000 de miliarde de dolari, șterse din valoarea Nasdaq 100
Primele semne de tensiune au apărut în octombrie, când investitorii au început să își retragă banii din acțiunile companiilor de inteligență artificială și să se orienteze către obligațiuni considerate mai sigure.
Peste 2.000 de miliarde de dolari din capitalizarea companiilor incluse în indicele Nasdaq 100 s-au pierdut în octombrie. Rezultatele financiare ale marilor companii tehnologice au determinat investitorii să analizeze mai atent dacă sumele investite în infrastructura AI vor genera venituri suficient de mari și suficient de repede.
În același timp, costurile de asigurare împotriva riscului de neplată pentru obligațiunile unor companii tehnologice au crescut, iar unele proiecte de centre de date au întâmpinat dificultăți în atragerea finanțării.
Investitorii s-au orientat către obligațiuni, iar randamentul titlurilor americane de stat pe 10 ani a scăzut cu aproape 20 de puncte de bază pe 22 octombrie, cea mai mare scădere zilnică din ultimii ani. Cu toate acestea, randamentul acestor titluri se menține în jurul pragului de 5%, nivel considerat de unii investitori un risc pentru stabilitatea financiară.
Problemele nu se limitează la sectorul tehnologic. În Franța, randamentele obligațiunilor au ajuns la niveluri care nu au mai fost înregistrate de la criza datoriilor din zona euro din 2012. În Japonia, acestea au atins recent maxime ale ultimilor 30 de ani, pe fondul presiunilor asupra autorităților de a majora dobânzile.
Mike Riddell, administrator de portofoliu la Fidelity International, consideră că există deja semne că anumite segmente ale piețelor financiare încep să cedeze, indicând problemele din Franța și Australia.
Marile companii tehnologice pregătesc investiții de 1.200 de miliarde de dolari
O parte importantă din rezistența economiei americane în ultimii ani a fost susținută de cheltuielile pentru dezvoltarea inteligenței artificiale.
Potrivit estimărilor Danske Bank, aproximativ șase mari companii tehnologice americane, cunoscute drept hyperscalers, ar urma să investească 1.200 de miliarde de dolari în infrastructura AI în 2027. Suma se adaugă celor aproximativ 900 de miliarde de dolari estimate pentru investițiile din 2026.
Acțiunile companiilor tehnologice și din domeniul inteligenței artificiale reprezintă peste 40% din indicele S&P 500 și au contribuit semnificativ la creșterea acestuia cu aproximativ 70% în ultimii cinci ani.
Sheila Bair, fostă președintă a Federal Deposit Insurance Corporation în timpul crizei financiare din 2008, avertizează asupra asemănărilor cu perioada premergătoare acelei crize. Aceasta atrage atenția asupra creșterii rapide a creditării și a dependenței companiilor din domeniul AI de împrumuturi pentru finanțarea proiectelor.
În opinia sa, nivelul ridicat al îndatorării și spațiul fiscal limitat al guvernelor ar putea îngreuna gestionarea unei noi crize economice.
Războiul din Iran și datoriile globale amplifică riscurile
Presiunile asupra piețelor sunt amplificate și de evoluția conflictului din Iran, care a perturbat aprovizionarea cu petrol și a dus la creșterea prețurilor. Petrolul a ajuns la aproximativ 105 dolari pe baril, în creștere cu aproape 75% de la începutul anului, potrivit datelor citate de Reuters.
Mai multe monede din economiile emergente, inclusiv cele din Indonezia și Filipine, au ajuns la minime istorice, pe fondul scumpirii petrolului. Băncile centrale din aceste țări au fost nevoite să majoreze dobânzile pentru a face față presiunilor economice.
În plus, datoria globală a depășit 350.000 de miliarde de dolari, un nivel record potrivit Institutului pentru Finanțe Internaționale, reprezentând aproape de trei ori valoarea economiei mondiale.
Tina Fordham, fondatoarea Fordham Global Foresight, avertizează că tensiunile dintre foștii aliați și lipsa unei coordonări internaționale ar putea îngreuna reacția guvernelor în cazul unei noi crize financiare majore.
Cu toate acestea, există și argumente pentru optimism. Aproximativ 84% dintre companiile din indicele S&P 500 care și-au publicat rezultatele financiare pentru trimestrul al treilea au depășit estimările analiștilor, potrivit datelor LSEG.
Totuși, o eventuală încetinire a investițiilor în inteligența artificială ar putea avea efecte asupra piețelor din întreaga lume, având în vedere expunerea ridicată a investitorilor internaționali la activele americane și importanța sectorului tehnologic pentru creșterea burselor.