Creștinii ortodocși sărbătoresc duminică, 8 noiembrie 2026, Soborul Sfinților Arhangheli Mihail și Gavriil, o sărbătoare importantă a calendarului ortodox. Cei doi arhangheli sunt cunoscuți în special din relatările biblice, însă apar și în tradiția islamică, unde ocupă un loc important.
Deși creștinismul și islamul au diferențe teologice fundamentale, cele două religii împărtășesc numeroase personaje și episoade din tradițiile lor sacre.
Unul dintre cele mai importante exemple este Arhanghelul Gavriil, cunoscut în creștinism drept îngerul care i-a vestit Fecioarei Maria nașterea lui Iisus Hristos, iar în islam drept mesagerul revelației divine transmise profetului Mahomed.
Gavriil apare de trei ori cu numele în Coran. Ce spune cartea sfântă a musulmanilor
ÃŽn Coran, Arhanghelul Gavriil este cunoscut sub numele de Jibril sau Jibreel, forme arabe ale numelui Gabriel.
El este menÈ›ionat explicit de trei ori, în versetele 2:97, 2:98 È™i 66:4, dar tradiÈ›ia islamică îl identifică È™i în alte pasaje în care apare sub denumiri precum „Duhul credinciosâ€.
Una dintre cele mai importante referiri se găsește în sura Al-Baqara, capitolul al doilea al Coranului.
În versetul 97, textul îl prezintă pe Gavriil drept cel care a transmis revelația profetului Mahomed, cu voia lui Allah.
Pasajul explică faptul că revelația a fost adusă ca îndrumare pentru credincioși și ca o confirmare a mesajelor divine anterioare.
În tradiția islamică, Gavriil este considerat intermediarul prin care Dumnezeu i-a transmis lui Mahomed Coranul, începând cu primele revelații primite, potrivit relatărilor tradiționale, în peștera Hira, din apropierea orașului Mecca.
Gavriil i-a vestit Fecioarei Maria nașterea lui Iisus. Episodul apare și în Coran
Una dintre cele mai interesante asemănări dintre Biblie și Coran este relatarea despre vestirea nașterii lui Iisus.
În Evanghelia după Luca, Arhanghelul Gavriil este trimis de Dumnezeu la Fecioara Maria, în Nazaret, pentru a-i anunța că va naște un fiu, pe care îl va numi Iisus.
Un episod asemănător se regăsește și în Coran, în sura Maryam, capitolul 19, dedicat Mariei.
În versetul 17, textul coranic relatează că Dumnezeu a trimis către Maria un spirit care i s-a înfățișat sub forma unui bărbat.
Deși numele lui Gavriil nu apare explicit în acel verset, interpretarea islamică tradițională îl identifică pe acest mesager cu îngerul Jibril.
Potrivit Coranului, Maria este anunțată că va avea un fiu, deși nu cunoscuse niciun bărbat.
Islamul recunoaște astfel nașterea miraculoasă a lui Iisus, numit Isa în limba arabă, și o cinstește pe Maria ca pe una dintre cele mai importante femei din istoria religioasă.
Există însă o diferență fundamentală între cele două religii: creștinismul îl consideră pe Iisus Fiul lui Dumnezeu, în timp ce islamul îl recunoaște drept un mare profet, dar respinge divinitatea sa.
Și Arhanghelul Mihail apare în Coran, alături de Gavriil
Un detaliu mai puțin cunoscut este că Arhanghelul Mihail, sărbătorit împreună cu Gavriil pe 8 noiembrie, apare la rândul său în Coran.
În versetul 98 din sura Al-Baqara, cele două nume sunt menționate împreună, sub formele arabe Jibril și Mikail.
Textul condamnă ostilitatea față de Dumnezeu, îngerii și mesagerii săi, menționându-i explicit pe Gavriil și Mihail.
În creștinism, Mihail este cunoscut mai ales drept conducătorul oștilor cerești și adversarul Satanei, fiind asociat cu lupta dintre bine și rău.
În islam, Mikail este unul dintre marii îngeri, iar tradițiile religioase musulmane îl asociază cu ploaia, hrana și fenomenele prin care Dumnezeu asigură existența creaturilor sale.
De ce apar aceiași îngeri în creștinism și islam
Prezența Arhanghelilor Mihail și Gavriil în Biblie și Coran reflectă legăturile istorice și religioase dintre iudaism, creștinism și islam.
Cele trei sunt considerate religii abrahamice, deoarece îl recunosc pe Avraam drept o figură fundamentală a credinței.
Islamul a apărut în secolul al VII-lea, în Peninsula Arabică, la aproximativ 600 de ani după începuturile creștinismului. În acea perioadă, poveștile și tradițiile religioase ale evreilor și creștinilor erau deja răspândite în Orientul Mijlociu, inclusiv în regiunile aflate în contact cu comunitățile arabe.
Profetul Mahomed, întemeietorul islamului din perspectivă istorică, a predicat într-un mediu în care existau comunități evreiești și creștine, precum și numeroase tradiții religioase transmise oral. Acest context explică, istoric vorbind, de ce Coranul conține personaje și episoade cunoscute anterior din Biblie.
Există însă o diferență între explicația istorică și cea religioasă. Musulmanii consideră că islamul nu este o copie a iudaismului sau a creștinismului, ci continuarea și restabilirea credinței monoteiste transmise de Dumnezeu profeților anteriori. Potrivit credinței islamice, Mahomed este ultimul dintr-un șir de profeți care îi include pe Avraam, Moise și Iisus.
Din acest motiv, Coranul îi menționează pe numeroși profeți cunoscuți din Vechiul și Noul Testament, dar și pe îngerii despre care vorbesc aceste texte.
Sfinții Mihail și Gavriil, sărbătoriți pe 8 noiembrie de aproape 1,5 milioane de români
În România, Sfinții Arhangheli Mihail și Gavriil sunt sărbătoriți anual pe 8 noiembrie, zi marcată cu cruce roșie în calendarul ortodox.
Potrivit datelor Direcției Generale pentru Evidența Persoanelor, aproape 1,5 milioane de români poartă nume asociate celor doi arhangheli, printre care Mihai, Mihail, Mihaela, Gabriel, Gabriela, Gavril și Gavriil.
Pentru creștinii ortodocși, ziua este dedicată cinstirii tuturor puterilor cerești, iar cei doi arhangheli sunt considerați simboluri ale dreptății, protecției și vestirii voii divine.