Convocarea ședinței inaugurale a fost anunțată duminică, 8 noiembrie, de președinta în exercițiu a legislativului, Ana Brnabić, după confirmarea rezultatelor definitive ale scrutinului, transmite Associated Press (AP), citată de The Independent.
Rezultatul alegerilor marchează o schimbare majoră în politica sârbă, după aproximativ 14 ani în care Partidul Progresist Sârb (SNS), formaÈ›iunea fostului preÈ™edinte Aleksandar VuÄić, a dominat instituÈ›iile statului.
Mișcarea studențească a câștigat 140 dintre cele 250 de mandate
Potrivit rezultatelor oficiale anunțate de autoritățile electorale, Lista Studenților a obținut 140 de locuri în Parlamentul de 250 de membri, asigurându-și majoritatea absolută.
Partidul Progresist Sârb a câștigat 103 mandate, în timp ce celelalte șapte locuri au revenit formațiunilor reprezentând minoritățile etnice.
Noua configurație parlamentară oferă mișcării studențești posibilitatea de a forma un guvern și de a iniția reformele promise în campania electorală.
Prima ședință a legislativului va avea ca obiectiv alegerea unui nou președinte al Parlamentului și constituirea structurilor de conducere. Ulterior, noul executiv trebuie format într-un termen de 90 de zile.
Protestele au început după tragedia feroviară din 2024
Victoria electorală a mișcării studențești vine după aproape doi ani de manifestații împotriva autorităților.
Protestele au izbucnit în noiembrie 2024, după prăbușirea unei copertine la o gară din nordul Serbiei, tragedie soldată cu moartea a 16 persoane.
NumeroÈ™i manifestanÈ›i au atribuit accidentul corupÈ›iei È™i neregulilor din proiectele publice de infrastructură, transformând incidentul într-un simbol al nemulÈ›umirii față de administraÈ›ia condusă de VuÄić.
Mișcarea a organizat manifestații de amploare și a cerut responsabilizarea autorităților, combaterea corupției și respectarea statului de drept.
Candidații Listei Studenților provin în principal din mediul universitar, educație și alte domenii profesionale. Printre viitorii parlamentari se numără profesori, cadre didactice și specialiști cu experiență limitată în politică.
Serbia trebuie să organizeze și alegeri prezidențiale anticipate
Schimbarea majorității parlamentare are loc într-un context de tranziție politică.
Aleksandar VuÄić a demisionat din funcÈ›ia de preÈ™edinte la 27 septembrie, într-o încercare nereuÈ™ită de a reveni la conducerea guvernului.
Serbia trebuie să organizeze alegeri prezidențiale anticipate până la sfârșitul anului 2026.
Deși noua majoritate nu și-a preluat încă atribuțiile, schimbarea raportului de forțe a fost urmată de mai multe rețineri în dosare privind presupuse fraude electorale, atacuri asupra protestatarilor și fapte de corupție.
VuÄić È™i-a acuzat adversarii politici de ceea ce a numit „teroare revoluÈ›ionarăâ€, în timp ce formaÈ›iunea sa continuă să controleze executivul până la instalarea noului guvern.
SNS a respins de-a lungul timpului acuzațiile privind corupția, clientelismul și presupusele legături cu criminalitatea organizată.
Schimbarea politică ar putea influența relațiile Serbiei cu Uniunea Europeană
Victoria mișcării studențești este urmărită și în afara granițelor Serbiei, într-un context european marcat de proteste și mobilizări politice ale tinerilor.
Serbia este stat candidat la aderarea la Uniunea Europeană, însă procesul de integrare a stagnat în perioada conducerii lui Aleksandar VuÄić.
Fostul președinte a menținut relații apropiate cu Rusia și China, în paralel cu negocierile privind apropierea de blocul comunitar.
Noua majoritate parlamentară a promis restabilirea statului de drept și combaterea corupției, însă direcția viitoarei politici externe va depinde de deciziile guvernului care urmează să fie format.
ȘedinÈ›a inaugurală din 17 noiembrie va reprezenta primul pas instituÈ›ional către transferul puterii, după alegerile care au pus capăt dominaÈ›iei parlamentare a partidului lui VuÄić.