Guvernul a pus în transparență decizională Strategia Națională pentru combaterea extremismului. Profesorii, psihologii și paznicii din școli vor fi instruiți să recunoască semnele radicalizării

November 12, 2026

„România se află într-o etapă de vulnerabilitate latentă care, în absenÈ›a unor măsuri preventive coerente, integrate È™i susÈ›inute, poate evolua către forme de extremism violentâ€, se arată în documentele publicate de Executiv în transparență publică. 

Pe lângă aceasta, iniÈ›iatorii Strategiei invocă È™i fapte de o gravitate extremă precum cele petrecute în cursul anului 2026, când minori aflaÈ›i în afara mediului familial, inclusiv în incinta unităților de învățământ, au săvârÈ™it acte de o violență extremăâ€. 

Rețelele sociale și platformele de gaming, identificate ca medii de propagare

Autoritățile indică și internetul și rețelele de socializare ca huburi ale propagării materialelor extremiste. 

„ReÈ›elele sociale – Facebook, Instagram, X, Reddit -, aplicaÈ›iile criptate – WhatsApp, Telegram – È™i platformele video – YouTube, TikTok -, au rămas principalele medii de difuzare a materialelor de propagandă. De asemenea, jocurile È™i platformele de gaming online – precum Discord, Twitch, Steam, Roblox, Fortnite sau Minecraft -, s-au remarcat ca medii emergente de difuzare a materialelor de propagandă radicală/extremistă, în special în rândul tinerilorâ€, se arată în documentaÈ›ie. 

Guvernul a atras atenția asupra acestui aspect, evidențiind gradul slab de competențe digitale în rândul tinerilor din România și asupra nivelului ridicat de utilizatori ai internetului. 

ÃŽn România, un procent semnificativ de elevi – 95,7% dintre cei de liceu, 83,5% dintre cei de gimnaziu È™i 60,1% dintre elevii claselor a III-a È™i a IV-a -, utilizează zilnic internetul , iar 35% dintre tineri afirmă că petrec mai mult de două ore pe zi pe reÈ›elele de socializare. De asemenea, România înregistrează niveluri reduse ale competenÈ›elor digitale de bază. grupul de vârstă 16-24 de ani este cel mai calificat din punct de vedere digital, însă rata de competență a acestuia, de 47,19 %, este încă mult sub media Uniunii Europene – 69,98 %â€. 

4.000 de consilieri și psihologi școlari vor fi formați până în 2030

Una dintre prioritățile strategiei este prevenirea radicalizării în mediul preuniversitar, dublată de măsuri de educație media și de combatere a violenței școlare. 

Autoritățile vor organiza activități de formare pentru consilierii și psihologii școlari, dar și sesiuni de instruire pentru personalul auxiliar din unitățile de învățământ, astfel încât aceștia să poată recunoaște indicatorii timpurii ai radicalizării. 

În plus, 4.000 de profesori consilieri școlari și profesori psihologi, vor fi formați, în perioada 2027-2030, fiecare urmând să parcurgă minimum 40 de ore de pregătire pentru a recunoaște indicatorii timpurii ai radicalizării și pentru a întocmi rapoarte statistice periodice privind situația din școli. 

De asemenea, personalul de pază va fi instruit să recunoască incidente È™i cazuri concrete, iar personalul medico-sanitar va identifica semnele „fizice È™i psihologice care pot indica expunerea la forme de extremism†și va È›ine un registru „intern al cazurilor observate, în vederea raportării periodice către conducerea unității de învățământâ€.

Rețea națională de „elevi ambasadori†în școli

Strategia mizează și pe implicarea directă a elevilor, prin crearea unei rețele a „elevilor ambasadori ai drepturilor și libertăților fundamentale†și prin derularea unor campanii anuale de informare și conștientizare în școli. 

„ReÈ›eaua va avea un caracter educaÈ›ional È™i participativ, urmărind promovarea drepturilor È™i libertăților fundamentale, a dialogului, a respectului pentru diversitate È™i a prevenirii intoleranÈ›ei È™i violenÈ›eiâ€, se arată în strategie.Â