În ritmul în care a recuperat decalajul față de media europeană în ultimii șase ani, României i-ar trebui aproximativ o jumătate de secol pentru a ajunge la același nivel al speranței de viață.
Diferența devine și mai vizibilă atunci când analizăm anii trăiți în stare bună de sănătate după vârsta de 65 de ani: femeile din România au o medie de numai 3,8 ani, față de 9,6 ani la nivelul Uniunii Europene.
Alexandra Dobre, fondatoarea Institutului Român pentru Îmbătrânire Activă, vorbește despre accesul la prevenție, vulnerabilitatea seniorilor și schimbările de care România are nevoie pentru ca longevitatea să însemne și o viață mai bună.
România trăiește mai mult decât în urmă cu două decenii, însă câștigul de ani de viață ridică o întrebare esențială: câți dintre acești ani sunt trăiți în stare bună de sănătate?
Potrivit datelor Eurostat citate în material, speranța de viață la naștere a ajuns la 76,6 ani în România în 2024, față de 81,7 ani media Uniunii Europene. Decalajul de 5,1 ani este cu aproximativ 0,6 ani mai mic decât în 2018. Dacă am extrapola strict liniar ritmul din acești șase ani, recuperarea diferenței actuale ar dura aproximativ 51 de ani.
„Este un exerciÈ›iu de calcul, nu o prognoză. Viitorul depinde de investiÈ›iile în sănătate, prevenÈ›ie È™i servicii sociale, dar È™i de evoluÈ›ia celorlalte state europene. România nu își mai permite să trateze îmbătrânirea populaÈ›iei ca pe o problemă a viitorului. Este o realitate a prezentuluiâ€, a declarat Alexandra Dobre, fondatoarea Institutului Român pentru ÃŽmbătrânire Activă, pentru Mediafax.
Realitatea: cât de departe suntem de o bătrânețe decentă?
Potrivit acesteia, când vorbim despre îmbătrânire activă, trebuie să schimbăm perspectiva. Longevitatea înseamnă mai mult decât creșterea speranței de viață. Înseamnă să ne păstrăm sănătatea, autonomia, capacitatea de a lua decizii și de a participa la viața comunității.
O societate longevivă trebuie să le ofere oamenilor șansa de a rămâne activi și independenți cât mai mult timp. Primul Barometru al Îmbătrânirii Active și al Nevoilor de Îngrijire pentru Seniori, realizat de CURS la comanda Centrelor ECHO în parteneriat cu Institutul Român pentru Îmbătrânire Activă, arată dimensiunea provocării.
53% dintre persoanele de peste 60 de ani au nevoie frecvent de ajutor în activitățile zilnice sau depind de altcineva. 37% se simt des singure, iar 29% locuiesc singure. În plus, 13% spun că nu au pe nimeni pe care să se bazeze la nevoie.
„În spatele acestor procente sunt oameni. Sunt seniori care depind de ajutorul altcuiva pentru activități obiÈ™nuite, care se simt singuri sau care nu au pe cine să se bazeze. IndependenÈ›a înseamnă să poÈ›i merge la medic, să te deplasezi, să participi la viaÈ›a comunității È™i să iei decizii privind propria viață. Nu putem construi o societate a longevității ignorând aceste realitățiâ€, a explicat Alexandra Dobre.
Un alt rezultat al barometrului este relevant pentru discuția despre prevenție: pentru 48% dintre seniori, costurile reprezintă un obstacol în accesarea controalelor medicale preventive. În același timp, patru din zece seniori nu participă deloc la activități sociale, culturale sau recreative.
Dintre cei care participă rar sau deloc, 76% indică prețul drept principalul obstacol. Așadar, vorbim despre o problemă care are mai multe dimensiuni. Sănătatea, veniturile, accesul la servicii, mobilitatea și relațiile sociale se influențează reciproc. O politică publică eficientă pentru seniori trebuie să le privească împreună.
Prevenția: investiția care poate schimba bătrânețea generațiilor viitoare
Datele despre prevenție arată un decalaj important între România și statele dezvoltate. Potrivit OECD, România a alocat în 2023 aproximativ 1% din cheltuielile totale de sănătate pentru prevenție, comparativ cu o medie OECD de 3%.
În același timp, doar 6% dintre femeile cu vârste între 20 și 69 de ani au beneficiat de screening cervical prin programul național în 2023, față de 59% media OECD.
„PrevenÈ›ia trebuie să devină o prioritate reală a sistemului de sănătate. ÃŽn prezent, investim mult mai mult în tratarea bolilor decât în identificarea riscurilor È™i intervenÈ›ia timpurie. Oamenii ajung frecvent la medic în momentul în care simptomele devin greu de ignorat, iar unele afecÈ›iuni sunt deja într-un stadiu avansat. O strategie de prevenÈ›ie începe cu educaÈ›ia pentru sănătate È™i continuă cu accesul constant la medicul de familie, controale periodice, screening, vaccinare È™i programe de monitorizare a bolilor cronice. Aceste servicii trebuie să fie accesibile financiar È™i geografic, inclusiv pentru persoanele din comunitățile rurale sau din zonele vulnerabileâ€, a subliniat Alexandra Dobre.
Prevenția începe cu mult înainte de vârsta pensionării. Alegerile pe care le facem la 40 sau 50 de ani influențează sănătatea și gradul de autonomie de la 65, 70 sau 80 de ani.
Alimentația, activitatea fizică, somnul, sănătatea mintală și controalele medicale periodice contribuie la felul în care îmbătrânim. Potrivit acesteia, avem nevoie de o abordare integrată, în care medicul de familie, specialiștii, autoritățile locale și serviciile sociale să lucreze împreună.
Tehnologia poate susține această transformare prin monitorizarea sănătății, consultații la distanță și identificarea timpurie a unor riscuri.
„În acelaÈ™i timp, trebuie să păstrăm omul în centrul sistemului: tehnologia este un instrument care sprijină accesul la servicii È™i autonomia seniorilorâ€, a adăugat Alexandra.
Barierele financiare influențează direct accesul la prevenție, iar acest lucru arată de ce serviciile trebuie gândite împreună: sănătate, sprijin comunitar și participare socială.
Prin inițiativele sale de informare, educație pentru sănătate și dezvoltare a competențelor digitale, inclusiv prevenirea fraudelor, Institutul Român pentru Îmbătrânire Activă urmărește să răspundă unor nevoi concrete ale seniorilor.
„Trebuie să privim prevenÈ›ia È™i ca pe o investiÈ›ie economică. O persoană care își păstrează sănătatea È™i autonomia poate rămâne activă, poate contribui la familie È™i comunitate È™i poate avea nevoie de mai puÈ›ine servicii de îngrijire pe termen lung. Beneficiile se văd atât la nivel individual, cât È™i în funcÈ›ionarea sistemului publicâ€, a adăugat Alexandra Dobre.
România și Vestul: ce avem de recuperat și cât durează?
Comparația cu statele occidentale arată că diferența dintre România și Europa de Vest ține atât de speranța de viață, cât și de calitatea anilor trăiți la vârste înaintate.
Potrivit Eurostat, o femeie din România care ajunge la 65 de ani are o estimare de 3,8 ani de viață sănătoasă, în timp ce media europeană este de 9,6 ani.
În Franța, indicatorul ajunge la 12 ani, iar în Suedia la 14,3 ani. Pentru bărbații români, media este de 4,3 ani, comparativ cu 9,2 ani la nivelul UE.
„Aceste diferenÈ›e arată cât de important este să trecem de la o abordare centrată exclusiv pe speranÈ›a de viață la una care urmăreÈ™te speranÈ›a de viață sănătoasă. Contează câți ani trăim, dar È™i câți dintre aceÈ™ti ani îi petrecem cu autonomie, mobilitate È™i o stare bună de sănătate. Țările care au rezultate mai bune au investit în prevenÈ›ie, în servicii medicale accesibile, în îngrijire comunitară È™i în infrastructură adaptată persoanelor în vârstă. Au construit sisteme în care seniorii pot rămâne integraÈ›i în comunitate È™i pot primi sprijin înainte ca problemele de sănătate să devină severeâ€, a subliniat Alexandra Dobre.
România a făcut progrese. Speranța de viață a crescut semnificativ în ultimele două decenii și a ajuns la 76,6 ani în 2024.
Strategia Națională de Sănătate 2023- 2030 include obiective privind prevenția și consolidarea serviciilor medicale primare, iar investițiile în infrastructură și digitalizare pot îmbunătăți accesul la servicii.
Următorul pas este transformarea acestor obiective în servicii concrete, disponibile pentru oameni, indiferent de venitul sau localitatea în care trăiesc.
„Calculul celor 51 de ani trebuie să ne mobilizeze, nu să ne descurajeze. Putem accelera progresul prin investiÈ›ii susÈ›inute în prevenÈ›ie, educaÈ›ie pentru sănătate, servicii integrate È™i programe dedicate autonomiei persoanelor vârstnice. Nu este suficient să adăugăm ani vieÈ›ii; trebuie să adăugăm viață anilor. O bătrâneÈ›e sănătoasă nu trebuie să fie un privilegiu al celor care își permit. Obiectivul nostru trebuie să fie ca generaÈ›iile care vin să ajungă la pensionare cu mai mulÈ›i ani de viață sănătoasă È™i cu servicii care le permit să își păstreze independenÈ›a. O bătrâneÈ›e decentă se construieÈ™te cu mult înainte de 65 de aniâ€, a subliniat Alexandra Dobre.
Congresul Național de Îmbătrânire Activă, la a patra ediție
Prevenția, medicina personalizată, inteligența artificială aplicată în sănătate și îngrijirea persoanelor vârstnice se numără printre temele celei de-a IV-a ediții a Congresului Național de Îmbătrânire Activă, care va avea loc în 24-25 noiembrie 2026, la Palatul Parlamentului din București.
Organizat de AsociaÈ›ia Institutul Român pentru ÃŽmbătrânire Activă, evenimentul va reuni, în sălile „I.I.C. Brătianu†și „Tache Ionescuâ€, specialiÈ™ti români È™i internaÈ›ionali, reprezentanÈ›i ai autorităților publice, ai mediului academic, ai sectorului medical, ai mediului privat È™i ai societății civile.
Agenda cuprinde zece paneluri dedicate sănătății, prevenției, tehnologiei, îngrijirii, economiei longevității și participării sociale a seniorilor. Programul include intervenții video ale Roxanei Mînzatu, vicepreședintă executivă a Comisiei Europene, și ale Dubravkăi Šuica, comisar european pentru Mediterana și Demografie.
Printre personalitățile incluse în program se numără László Borbély, consilier de stat și coordonator al Departamentului pentru Dezvoltare Durabilă, prof. univ. dr. Gabriel Prada, președintele Societății Române de Gerontologie și Geriatrie, Larisa Mezinu-Bălan, președinta Casei Naționale de Asigurări de Sănătate, și prof. univ. dr. Daniel David, rectorul Universității Babeș-Bolyai, care va participa online.
În panelul dedicat orașelor pentru toate vârstele sunt incluși Rareș Hopincă, primarul Sectorului 2 al Municipiului București, și Robert Negoiță, primarul Sectorului 3.
Agenda îi menționează, de asemenea, pe Snezhina Alex Kovacheva, specialist în finanțarea sectorului public din România la Banca Europeană de Investiții, și pe Wassila Dridi, Country Manager pentru România al Băncii de Dezvoltare a Consiliului Europei.