România ar putea fi împărțită în opt regiuni. Lia Olguța Vasilescu avansează o variantă pentru reorganizarea țării: „Să o facem pe structura actualelor ADR-uri”

România ar putea folosi structura celor opt Agenții pentru Dezvoltare Regională (ADR) drept punct de plecare pentru o viitoare reorganizare administrativ-teritorială, potrivit unei variante prezentate luni, 16 noiembrie, de Lia Olguța Vasilescu.

Primarul Craiovei consideră că principalul obiectiv al regionalizării ar trebui să fie reducerea birocrației și creșterea absorbției fondurilor europene, în condițiile în care proiectele care implică mai multe județe sunt adesea îngreunate de proceduri administrative.

„Cred că interesul ar trebui să fie în primul rând pe absorbÅ£ia de fonduri europene ÅŸi atunci, dacă ne gândim la o regionalizare, ar putea să fie o discuÅ£ie pe care să o facem pe structura actualelor ADR-uri. Dar, încă o dată, este o opinie personală ÅŸi atât. Mai sunt mulÅ£i paÅŸi de făcut până departeâ€, a declarat Lia OlguÈ›a Vasilescu.

Cum ar putea arăta România împărțită în opt regiuni

În prezent, România este organizată în 41 de județe și municipiul București, dar dispune și de opt regiuni de dezvoltare, create pentru coordonarea politicilor regionale și gestionarea programelor de finanțare europeană.

Acestea sunt Nord-Est, Sud-Est, Sud-Muntenia, Sud-Vest Oltenia, Vest, Nord-Vest, Centru și București-Ilfov.

Spre deosebire de județe, regiunile de dezvoltare nu sunt unități administrativ-teritoriale și nu au personalitate juridică. Ele reprezintă structuri de planificare și dezvoltare economică.

Lia Olguța Vasilescu: Un proiect a durat 13 ani, dintre care șapte numai pentru birocrație

Explicând de ce consideră necesară simplificarea administrației, primarul Craiovei a oferit exemplul unui proiect regional de alimentare cu apă, derulat pe teritoriul a două județe.

Potrivit acesteia, investiția a avut nevoie de 13 ani pentru a fi finalizată, dintre care șapte ani au fost consumați de proceduri birocratice.

„Dacă mă întrebaÅ£i personal, cu ideea că în niciun caz nu vorbesc în numele partidului, guvernului sau a oricărei entităţi, pot să vă spun că sunt unul dintre primarii care a dezvoltat programe regionale până acum, ÅŸi birocraÅ£ia a fost dublă decât dacă am fi fost în acelaÅŸi judeÅ£. De exemplu, un contract de aducÅ£iune de apă pe care tocmai l-am inaugurat la Craiova a durat 13 ani, în care ÅŸapte au fost doar partea de birocraÅ£ie pentru că era un proiect regional în două judeÅ£eâ€, a spus edilul din Craiova.

În opinia sa, o reformă administrativă ar trebui să țină cont de capacitatea autorităților de a implementa proiecte de infrastructură și de a utiliza eficient banii europeni.

Ce se întâmplă cu județele și comunele. Nu există încă o decizie

Lia Olguța Vasilescu a respins ideea că autoritățile ar fi stabilit deja un model de reorganizare administrativ-teritorială.

Primarul Craiovei a precizat că nu au existat discuții oficiale privind împărțirea țării după structura curților de apel, variantă vehiculată în spațiul public.

„Deocamdată aÅŸ vrea să vă spun că nu este nicio decizie luată în acest sens. Deci, nu ÅŸtiu de unde a apărut discuÅ£ia cu curÅ£ile de apel, dar, cu siguranţă, deocamdată nu a fost făcută niciun fel de discuÅ£ieâ€, a declarat Vasilescu.

Lia Olguța Vasilescu a explicat că există opinii diferite inclusiv în rândul primarilor în ceea ce privește comasarea localităților și extinderea marilor municipii către zonele metropolitane.

Unii edili și-ar dori includerea comunelor din jurul orașelor în structurile municipale, în timp ce alții preferă comasări limitate sau menținerea actualelor delimitări.

„Sunt colegi de-ai noÅŸtri care ÅŸi-ar dori să preia zonele metropolitane, ca să le includă în marile oraÅŸe. Sunt alÅ£i colegi care, dimpotrivă, nu ÅŸi-ar dori acest lucru sau ÅŸi-ar dori să preia una, două comune din cinci sau ÅŸase sau câte suntâ€, a explicat preÈ™edintele AsociaÈ›iei Municipiilor din România.

Potrivit acesteia, orice variantă de reorganizare va trebui discutată atât cu Asociația Municipiilor, cât și cu celelalte structuri reprezentative ale administrației locale, pentru a se ajunge la o soluție cât mai larg acceptată.