Cercetarea, intitulată „Global Mental Wealthâ€, evidenÈ›iază importanÈ›a relaÈ›iilor apropiate, a sentimentului că viaÈ›a are un scop È™i a stabilității financiare. Totodată, rezultatele arată că adulÈ›ii tineri înregistrează cele mai scăzute scoruri de bunăstare, în timp ce aceasta tinde să crească odată cu vârsta.
Studiul a fost realizat între iunie și august 2025, cu participarea a 261 de cercetători, iar chestionarul a fost adaptat în 50 de limbi. Cercetarea a fost acceptată pentru publicare în revista Social Indicators Research.
Autorii au urmărit să depășească limitele clasamentelor tradiționale privind fericirea, care se bazează în principal pe o singură întrebare despre satisfacția față de propria viață. În schimb, noua cercetare a analizat zece dimensiuni ale bunăstării, printre care nivelul de energie, liniștea, relațiile sociale, sentimentul de apartenență și sensul vieții. Participanții au răspuns și la întrebări despre venituri, economii, datorii și situația financiară din copilărie, scrie Science Blog.
Relațiile apropiate au obținut cele mai mari scoruri
Rezultatele arată că sprijinul primit din partea persoanelor apropiate este dimensiunea cu cel mai mare punctaj, cu o medie de 5,05 din 7. Pe locul următor s-a situat sentimentul că activitățile desfășurate în viață sunt valoroase și au un scop, cu 4,93 puncte.
La polul opus, nivelul de energie a înregistrat cel mai mic scor, de 4,20 din 7. Doar aproximativ una din cinci persoane a acordat punctajul maxim acestei dimensiuni, comparativ cu aproape două din cinci respondenți care au evaluat la maximum sprijinul primit din partea apropiaților.
Cercetătorii atrag atenția că un singur scor privind satisfacția față de viață nu poate surprinde toate aceste diferențe. De exemplu, Danemarca și Norvegia au obținut același punctaj mediu pentru satisfacția față de viață, respectiv 6,2, însă profilurile lor au fost diferite atunci când au fost analizate cele zece dimensiuni ale bunăstării.
De ce tinerii sunt cei mai nemulțumiți
Unul dintre cele mai importante rezultate ale cercetării este diferența dintre generații. Spre deosebire de teoria potrivit căreia satisfacția față de viață scade la vârsta mijlocie și crește din nou la bătrânețe, studiul nu a identificat acest tipar.
În schimb, adulții tineri au înregistrat cele mai scăzute niveluri de bunăstare, iar scorurile au crescut, în general, odată cu înaintarea în vârstă.
Datele arată că doar 14,7% dintre persoanele cu vârste între 18 și 25 de ani nu prezentau indicii de depresie sau anxietate în cadrul chestionarului de screening. Procentul a fost de 23,6% în rândul tuturor participanților.
Coordonatorul cercetării, Kai Ruggeri, profesor de politici de sănătate și management la Universitatea Columbia, a explicat că rezultatele ar putea avea legătură cu presiunea asupra tinerilor, comparațiile permanente de pe rețelele sociale și incertitudinea privind perspectivele profesionale.
Acesta a atras atenția și asupra mesajelor referitoare la viitorul pieței muncii, în special în contextul dezvoltării inteligenței artificiale, care pot alimenta temerile tinerilor privind oportunitățile de carieră și stabilitatea economică.
Veniturile mai mari sunt asociate cu o viață mai bună
O altă concluzie importantă a cercetării privește legătura dintre bani și bunăstare. Potrivit rezultatelor, nivelul de bunăstare continuă să crească odată cu veniturile, fără să existe un prag clar după care banii nu mai contribuie la îmbunătățirea stării oamenilor.
Subiectul a fost intens dezbătut în ultimii ani. Un studiu publicat în 2010 de cercetătorii Daniel Kahneman și Angus Deaton sugera că fericirea de zi cu zi nu mai crește semnificativ după atingerea unui venit anual de aproximativ 75.000 de dolari. Cercetări ulterioare au contestat această concluzie, iar în 2023, cele două echipe de cercetători au analizat împreună datele și au ajuns la concluzia că, pentru majoritatea oamenilor, bunăstarea continuă să crească odată cu veniturile.
Noua cercetare susține această asociere, dar arată că beneficiile suplimentare ale veniturilor devin mai mici pe măsură ce nivelul financiar crește. Astfel, diferența dintre lipsa veniturilor și un venit mediu poate avea un impact important asupra sănătății mintale, în timp ce trecerea de la o situație financiară foarte bună la una și mai bună aduce beneficii mai reduse.
Bunăstarea psihică nu înseamnă doar absența depresiei și anxietății
Cercetătorii atrag atenția că sănătatea mintală este adesea confundată cu absența tulburărilor psihice. Kai Ruggeri susține că această perspectivă limitează înțelegerea bunăstării, care presupune și existența unor relații de calitate, a unui scop în viață și a sentimentului că activitățile cotidiene au valoare.
Datele studiului arată că inclusiv persoanele care nu prezentau indicii de depresie sau anxietate aveau niveluri foarte diferite de bunăstare. Prin urmare, absența simptomelor nu garantează automat o stare generală bună.
„Spunem sănătate mintală, dar ne referim la boală mintalăâ€, a explicat Ruggeri, subliniind că bunăstarea nu poate fi obÈ›inută exclusiv prin tratamente medicale sau intervenÈ›ii individuale precum meditaÈ›ia.
Rezultatele trebuie interpretate cu prudență
Deși cercetarea acoperă 92 de țări și 50 de limbi, autorii avertizează că rezultatele nu sunt reprezentative pentru populația fiecărei țări. Participanții au fost recrutați în principal online și prin intermediul rețelelor cercetătorilor implicați.
De asemenea, chestionarul utilizat pentru identificarea simptomelor de depresie și anxietate reprezintă un instrument de screening, nu un diagnostic medical.
Cercetătorii recomandă folosirea datelor pentru identificarea tendințelor generale, nu pentru comparații categorice între anumite țări sau grupuri de populație.
Rezultatele pot fi explorate prin intermediul platformei publice Global Mental Wealth, care permite analizarea indicatorilor de bunăstare în funcție de diferite categorii demografice și economice.