Ministrul Investițiilor și Proiectelor Europene, Mihai Ghigiu, spune că România este privită cu neîncredere la Comisia Europeană, după ce, în ultimii ani, reprezentanții țării au făcut promisiuni pe care nu le-au respectat, întâmpinând probleme în atragerea și folosirea fondurilor europene.
Ministrul a explicat că există două motive principale pentru această situație: lipsa de consecvență a decidenților români și problemele legate de capacitatea administrativă.
Această neîncredere, declară Mihai Ghigiu, a fost observată încă din primele discuții pe care le-a avut la Bruxelles, după preluarea mandatului.
Ministrul a mers la Comisia Europeană pentru a discuta despre posibilitatea de a atrage banii care au fost suspendați, iar în discuțiile informale a aflat care sunt principalele nemulțumiri ale oficialilor europeni.
„Unul dintre principalele reproÈ™uri este că promitem foarte multe lucruri, mai ales decidenÈ›ii, È™i aici includ oamenii politici. Promitem foarte multe lucruri la Bruxelles, pe care, în momentul în care venim acasă, nu le mai facem, nu mai putem să le facem. Ne dăm seama că au un impact negativâ€, a declarat Mihai Ghigiu pentru Adevărul.
Potrivit acestuia, România ar trebui să meargă la negocierile cu oficialii europeni cu toate argumentele pregătite și să explice în mod clar de ce anumite măsuri nu pot fi aplicate.
„În loc să ne ducem cu temele pregătite pe anumite subiecte È™i să spunem: «Nu pot să fac asta pentru că…», ajungem să ne întoarcem acasă È™i să spunem: «Doamne, Comisia nu vrea, nu ne ascultă, nu ne bagă în seamă, doar ne dictează». Sunt È™i o serie de reguli europene după care jucăm, însă Comisia este dispusă să negocieze multe lucruri, nu toate, dar multe, dacă ai argumente pentru eleâ€, a explicat ministrul.
„Dacă explici: «Uite, am făcut un studiu. Dacă fac asta, deÈ™i tu îmi dai 100 de milioane de euro, partea negativă pentru mine este de 150 de milioane de euro, nu merită să fac», nu cred că vreodată Comisia nu va accepta, atunci când te duci cu dovezi, cu documente, cu cifre È™i aÈ™a mai departe. Asta este primul lucru, că nu ne È›inem de cuvântâ€, a spus Mihai Ghigiu.
A doua problemă, capacitatea administrativă de a folosi fondurile europene
Al doilea motiv pentru care România este privită cu neîncredere la Bruxelles ține de problemele pe care le are în implementarea proiectelor finanțate din bani europeni, potrivit ministrului Mihai Ghigiu.
Acesta a spus că, deși țara noastră negociază sume importante și încearcă să obțină cât mai multe fonduri, apar probleme atunci când vine vorba despre folosirea efectivă a banilor.
„Au învățat în aceÈ™ti 20 de ani cu noi, practic suntem în al treilea exerciÈ›iu, că nu prea am învățat să avem capacitatea administrativă. Negociem pentru bani mulÈ›i, încercăm să obÈ›inem cât mai mult în bugetul Uniunii Europene, din fonduri structurale È™i aÈ™a mai departe, iar când vine vorba de implementare avem probleme diverse. O să-i spun generic capacitate administrativăâ€, a afirmat ministrul.
România ar putea primi prefinanțarea pentru viitorul plan în 2028
Potrivit lui Mihai Ghigiu, Comisia Europeană a recomandat României să acorde o atenție deosebită pregătirii administrative, în paralel cu elaborarea viitorului plan de finanțare.
Ministrul a spus că, dacă lucrurile vor evolua conform calendarului, țara ar urma să primească o sumă importantă de bani în iunie-iulie 2028, sub forma prefinanțării pentru viitorul plan.
„Ne-au sfătuit ca, în paralel cu pregătirea viitorului plan, să insistăm foarte mult È™i să alocăm inclusiv bani din bugetul naÈ›ional pentru pregătirea capacității administrative. Pentru că, în 2028, dacă totul merge conform planului, în iunie-iulie, România o să primească o sumă importantă de bani, prefinanÈ›area aferentă viitorului planâ€, a declarat Ghigiu.
Potrivit lui Ghigiu, viitoarele reguli vor impune un termen mai scurt pentru cheltuirea banilor. Dacă până acum România a avut la dispoziție încă doi sau trei ani pentru a folosi fondurile, în următoarea programare va exista o limită, calculată în funcție de anul de referință.
„Dacă în această perioadă am avut doi sau trei ani la dispoziÈ›ie să cheltuim banii peste termen, în viitoarea programare această posibilitate nu va mai exista. Vom avea N, N însemnând anul de referință, plus 10 luni. Deci, practic, banii pe care îi primim în 2028 va trebui să îi cheltuim până la 1 octombrie 2029â€, a explicat ministrul.
„De asta sfatul lor, sugestia lor a fost să ne pregătim cât mai bine administrativ, ca în momentul în care primim aceÈ™ti bani să nu fim în situaÈ›ia din PNRR, de a-i pierde pentru că nu avem proiecte mature pe care să le depunem spre finanÈ›areâ€, a mai spus Mihai Ghigiu.
