Situat în Alpii germani, deasupra localității Berchtesgaden, refugiul cunoscut în germană drept Kehlsteinhaus a fost construit de naziști în 1938 și folosit de Adolf Hitler pentru a-și primi invitații, inclusiv oficiali de rang înalt ai regimului nazist.
După Al Doilea Război Mondial, clădirea a fost clasificată drept monument istoric care amintește de perioada nazistă. Înainte de incendiul din 23 octombrie, aceasta era o atracție turistică populară, administrată de landul Bavaria și funcționând de mulți ani ca restaurant, potrivit BBC.
Incendiul, considerat de anchetatori un posibil act de incendiere intenționată, a distrus în mare parte clădirea. Un bărbat de 33 de ani, cu antecedente de probleme psihice, a fost reținut și plasat într-un spital de psihiatrie securizat, fiind suspectat de provocarea incendiului. Poliția nu a comentat un posibil motiv.
Unii istorici vor ca refugiul să fie demolat complet
O parte dintre istorici consideră că locul ar trebui eliberat de ruine și redat naturii, fără reconstruirea fostului refugiu.
„A fost incendiat. A fost distrus. Cred că ar trebui pur È™i simplu să cureÈ›e molozul È™i să lase muntele aÈ™a cum ar trebui să fie în starea lui naturalăâ€, a declarat profesorul Richard J. Evans, specialist în Germania nazistă la Universitatea Cambridge.
Acesta a amintit că o soluție similară a fost aplicată și în cazul altor locuri asociate regimului nazist. Buncărul din Berlin în care Hitler s-a sinucis a fost umplut cu beton, iar deasupra a fost amenajat un loc de joacă pentru copii.
Evans a descris Kehlsteinhaus drept un proiect de vanitate al naziÈ™tilor, care a fost ulterior romantizat prin denumirea de „Cuibul Vulturuluiâ€.
Autoritățile bavareze susțin reconstruirea clădirii
Oficialii landului Bavaria au o poziție diferită. Ministrul de Interne, Joachim Herrmann, și ministrul Culturii, Markus Blume, s-au pronunțat în favoarea reconstruirii obiectivului.
„Cu greu putem lăsa acolo o ruinăâ€, a declarat Herrmann.
Sven Keller, directorul Centrului de Documentare Obersalzberg, consideră că abandonarea clădirii în starea actuală ar putea încuraja pelerinajele neonaziste, deoarece simpatizanții extremiști ar putea ajunge acolo fără nicio supraveghere.
Acesta a explicat că demolarea unor obiective asociate lui Hitler nu le șterge din memoria colectivă. Reședința Berghof, aflată în apropiere, a fost demolată în anii 1950, însă experiența autorităților arată că acest lucru nu a eliminat locul din memoria celor interesați de istoria nazismului.
Keller nu consideră însă posibilă reconstruirea identică a fostului refugiu. La rândul său, ministrul Culturii, Markus Blume, a precizat că proiectul „nu ar trebui È™i nu trebuie să coste nimic contribuabilulâ€.
Istoricii cer o reconstrucție care să arate trecutul nazist al clădirii
Isabel Heinemann, profesoară de istorie contemporană la Universitatea Ludwig Maximilian din München, consideră că Germania are o responsabilitate permanentă de a comunica și de a aborda trecutul nazist.
Totuși, reconstruirea integrală a refugiului ar însemna readucerea în actualitate a unei arhitecturi puternic ideologizate, a avertizat aceasta.
Heinemann susține documentarea stării în care incendiul a lăsat clădirea și conservarea vestigiilor istorice, urmate de reconstruirea unor părți într-un stil modern, astfel încât diferitele etape ale istoriei obiectivului să fie vizibile.
Autoritățile bavareze au anunțat că vor căuta o soluție în consultare cu istoricii, ținând cont de complexitatea istorică a clădirii.
Dezbaterea are loc într-un moment în care Germania și Austria se confruntă cu o revenire în prim-plan a extremei drepte, inclusiv prin ascensiunea partidului Alternativa pentru Germania (AfD) și a Partidului Libertății din Austria.
ÃŽn Germania, consilieri locali ai AfD È™i CDU dintr-un oraÈ™ din Saxonia au provocat recent controverse după ce au decis să interzică instalarea „pietrelor poticniriiâ€, plăcuÈ›e mici din alamă montate în trotuare în memoria victimelor nazismului.
În Austria, în casa din Braunau am Inn în care s-a născut Hitler a fost deschisă în timpul verii o secție de poliție. Guvernul austriac a susținut că prezența poliției va împiedica pelerinajele neonaziste, în timp ce alții au cerut transformarea clădirii într-un centru dedicat asumării responsabilității pentru trecutul nazist.