„Garda Națională de Mediu, bilanț și noi criterii de performanță: 171 de milioane de lei amenzi în primele 10 luni din 2026, cu 49% mai mult decât în anul precedent
Conducerea Gărzii NaÈ›ionale de Mediu s-a reunit la Vidraru, în judeÈ›ul ArgeÈ™ cu È™efii comisariatelor din întreaga È›ară, în cadrul întâlnirii anuale dedicate evaluării activității instituÈ›iei È™i stabilirii priorităților pentru perioada următoare. La reuniune a participat Natalia Intotero, noul ministru al Mediului, Apelor È™i Pădurilorâ€, transmite Garda NaÅ£ională de Mediu.
Întâlnirea a avut loc în perioada 28–30 octombrie 2026. A adus în prim-plan rezultatele activității de inspecție și control, eficiența intervențiilor din teritoriu și necesitatea unei evaluări care să reflecte cât mai fidel performanța fiecărui comisariat.
La discuții au fost prezenți și Teodor Dulceață, secretar general adjunct al Ministerului Mediului, Apelor și Pădurilor, și Raluca Giorgiana Dumitrescu, președinta Agenției Naționale pentru Mediu și Arii Protejate (ANMAP).
Garda Națională de Mediu: Creștere semnificativă a amenzilor
Datele analizate arată o creștere semnificativă a amenzilor. În primele nouă luni ale anului 2026, Garda Națională de Mediu a dat 5.919 amenzi în valoare totală de peste 171 de milioane de lei. Asta față de 4.076 de amenzi, însumând aproximativ 103,6 milioane de lei, în aceeași perioadă a anului trecut.
Creșterea este de aproximativ 35% în ceea ce privește numărul amenzilor și de aproape 49% în privința valorii acestora. În același interval, gradul de realizare a planului de control a crescut de la 88% la 90%.
„Dincolo de cifre, una dintre temele centrale ale reuniunii a fost modul în care este măsurată eficienÈ›a activității Gărzii de Mediu. DiscuÈ›iile au vizat atât rezultatele structurilor teritoriale, cât È™i prezentarea unui nou sistem de indicatori de performanță, propus pentru aplicare începând din 2027â€, arată sursa citată.
Nu ne-am limitat doar la a raporta ceea ce facem
„Nu ne-am limitat doar la a raporta ceea ce facem. Am depășit acest moment È™i folosim informaÈ›iile pe care le acumulăm în controale pentru a pune la dispoziÈ›ia ministerului concluziile È™i analizele noastre de risc. Cifrele È™i rezultatele sunt cele pe care ne fundamentăm propunerile de schimbareâ€, a declarat Andrei Corlan, comisarul general al Gărzii NaÈ›ionale de Mediu.
Noua metodologie, aflată în etapa de testare, urmărește o evaluare mai complexă a comisariatelor. Pe lângă numărul controalelor și al sancțiunilor aplicate, sunt propuse criterii precum gradul de conformare a operatorilor economici în urma măsurilor dispuse, menținerea sancțiunilor în instanță, soluționarea sesizărilor în termenul legal și îndeplinirea obiectivelor de control.
Sistemul propus are în vedere și indicatorii utilizați de GNM în raportările către Organizația pentru Cooperare și Dezvoltare Economică (OCDE), fiind adaptat specificului activității instituției. Un element nou îl reprezintă compararea comisariatelor cu profiluri teritoriale și economice similare, dar și evaluarea progresului fiecărei structuri în raport cu propriile rezultate din anii anteriori.
În mine veți avea un partener
„Participarea ministrului Mediului, Apelor È™i Pădurilor, Natalia Intotero, a oferit prilejul unui dialog direct cu reprezentanÈ›ii structurilor teritoriale ale Gărzii NaÈ›ionale de Mediu, la scurt timp după preluarea mandatului. DiscuÈ›iile au vizat inclusiv condiÈ›iile în care își desfășoară activitatea comisarii de mediu, riscurile la care aceÈ™tia sunt expuÈ™i È™i necesitatea recunoaÈ™terii responsabilităților pe care le presupune munca de controlâ€.
„În mine veÈ›i avea un partener. Cred că trebuie să facem un efort comun pentru ca activitatea Gărzii de Mediu să fie respectată, inclusiv prin recunoaÈ™terea riscurilor la care sunt expuÈ™i comisarii în teren. Nu poÈ›i să ceri performanță atât timp cât nu respecÈ›i performanÈ›a acestei instituÈ›iiâ€, a transmis Natalia Intotero, ministrul Mediului, Apelor È™i Pădurilor.
Pe agenda întâlnirii au fost și aspecte practice ale activității de control: aplicarea prevederilor legislative privind protecția speciilor sălbatice, procedurile de înaintare a sesizărilor penale și utilizarea dronelor pentru supravegherea zonelor cu risc de poluare, identificarea depozitărilor ilegale de deșeuri și documentarea situațiilor din teren.
Unul dintre studiile de caz prezentate a vizat acțiunile desfășurate la Sintești, unde utilizarea dronelor, monitorizarea prealabilă a activităților ilegale și colaborarea cu alte instituții au permis o abordare mai complexă a fenomenului gestionării ilegale a deșeurilor. Exemplul a adus în discuție trecerea de la controalele punctuale la intervenții pregătite pe baza analizelor de risc, a informațiilor colectate în teren și a identificării circuitelor ilegale ale deșeurilor.
