Câți copii români primesc alocații din Germania. Politicieni din CDU, partidul cancelarului Merz, AfD și BSW cer restricționarea plăților. România, în centrul criticilor

Potrivit datelor Agenției Federale pentru Ocuparea Forței de Muncă din Germania, la sfârșitul anului 2025, alocația Kindergeld era plătită pentru 291.292 de copii care locuiau în afara țării, relatează Euronews.

Datele au fost solicitate de Alianța Sahra Wagenknecht (BSW) și publicate inițial de cotidianul german Bild.

Cei mai mulți copii, respectiv 112.384, aveau părinți cu cetățenie poloneză, reprezentând aproape 39% din total. Urmau 36.727 de copii ai cetățenilor germani, categorie care poate include, de exemplu, familiile în care unul dintre părinți lucrează în străinătate.

Potrivit Die Welt, pe următoarele locuri se aflau copiii cetățenilor cehi (33.872) și români (32.459).

De ce plătește Germania alocații pentru copiii din străinătate

Numărul copiilor care locuiesc în străinătate și pentru care Germania plătește alocații aproape s-a triplat în ultimii 14 ani, de la 103.559 în 2011 la 291.292 în 2025. Aceștia reprezintă aproximativ 1,66% din totalul celor 17,6 milioane de copii pentru care statul german plătește alocații.

În 2025, aproximativ 528 de milioane de euro au fost transferate sub formă de alocații Kindergeld în conturi bancare din străinătate, comparativ cu 45,7 milioane de euro în 2011.

Kindergeld este alocația germană pentru copii, acordată părinților care lucrează în Germania. În 2026, valoarea acesteia este de 259 de euro pe lună pentru fiecare copil.

Potrivit legislației europene, părinții care lucrează în Germania pot primi alocații chiar dacă cei mici locuiesc în alte state membre ale Uniunii Europene.

Dreptul la Kindergeld este legat de activitatea profesională a părintelui, nu de țara în care locuiește copilul.

Politicienii germani critică plățile. România, dată ca exemplu

Datele au provocat reacții în rândul unor politicieni din Uniunea Creștin-Democrată (CDU), partidul cancelarului Friedrich Merz, și Alternativa pentru Germania (AfD), care consideră că alocațiile ar trebui calculate în funcție de costul vieții din țările în care locuiesc copiii.

Clădirea Reichstagului, sediul Bundestagului (Parlamentul federal german), din Berlin, Germania. Sursa foto: Hepta/Mediafax Foto

Günter Krings, vicepreÈ™edintele grupului parlamentar CDU/CSU din Bundestag, a declarat că „Germania este principalul exportator de alocaÈ›ii pentru copii către alte țări ale UEâ€.

„LegislaÈ›ia UE ne obligă în prezent să plătim aceeaÈ™i alocaÈ›ie pentru un copil care locuieÈ™te în străinătate ca pentru unul care locuieÈ™te în Germania, dacă părinÈ›ii lucrează aici, fără să È›ină cont de faptul că viaÈ›a este mult mai scumpă la noi decât în multe dintre aceste țăriâ€, a declarat Krings pentru Die Welt.

Publicația germană dă exemplul unui părinte care lucrează în Germania, în timp ce copiii săi locuiesc în Polonia, România sau Cehia. Die Welt scrie că cei 259 de euro acordați lunar valorează mai mult în Timișoara decât în Düsseldorf, deoarece costul vieții în România este, în medie, cu aproximativ 40% mai mic decât în Germania.

„Statul german este jupuit ca o gâscă de Crăciunâ€

Fondatoarea BSW, Sahra Wagenknecht, merge cel mai departe, solicitând ca, în principiu, alocațiile să nu mai fie acordate copiilor care locuiesc în afara Germaniei.

„În Bitterfeld, oamenii stau la coadă la băncile de alimente, iar banii contribuabililor ajung la BucureÈ™ti. Statul german este jupuit ca o gâscă de Crăciun. Politicienii trebuie să se gândească din nou mai mult la Bitterfeld decât la BucureÈ™ti. Nu trebuie să mai existe alocaÈ›ii pentru copiii care nu locuiesc deloc în Germaniaâ€, a scris aceasta într-o postare pe X pe 6 noiembrie.

AfD critică alocațiile germane pentru copiii din România

AfD a depus, de asemenea, o moțiune în Bundestag prin care solicită ca alocațiile plătite pentru copiii din alte state ale UE să fie ajustate în funcție de costul vieții.

Deputatul AfD René Springer a criticat diferența dintre alocațiile acordate în România și cele din Germania.

„Este nedrept că transferăm alocaÈ›ii pentru copii la valoarea integrală în conturi din străinătate. România plăteÈ™te 58 de euro pentru fiecare copil. Noi transferăm 250 de euro. AceÈ™ti copii există cu adevărat? Nimeni nu verifică acest lucruâ€, a declarat Springer.

Ce spune legislația europeană

Reducerea alocațiilor în funcție de țara în care locuiește copilul este însă dificil de aplicat, deoarece legislația europeană protejează drepturile familiilor ai căror membri lucrează în alte state membre.

Austria a încercat să introducă o astfel de măsură în 2019, însă Curtea de Justiție a Uniunii Europene a decis, în iunie 2022, că ajustarea alocațiilor în funcție de costul vieții din țara de reședință a copilului contravine legislației UE.

O poziție diferită a fost exprimată de Parsa Marvi, reprezentant al Partidului Social-Democrat german (SPD).

„Cei care lucrează aici È™i contribuie la finanÈ›area societății noastre nu ar trebui să fie discriminaÈ›i doar din cauza locului în care trăiesc copiii lorâ€, a declarat acesta pentru Die Welt.

Janine Wissler, vicepreședinta grupului parlamentar Die Linke, a atras atenția că plățile reprezintă aproximativ 1% din cheltuielile totale pentru alocațiile pentru copii.