Președintele Nicușor Dan a explicat situația financiară a României, marți, într-o conferință de presă, folosind cifre și exemple concrete pentru a arăta dimensiunea deficitului și riscurile pe care le poate avea asupra economiei și nivelului de trai.
Potrivit datelor prezentate de șeful statului pentru bugetul pe 2026, România estimează venituri de aproximativ 730 de miliarde de lei și cheltuieli de 860 de miliarde de lei. Diferența dintre cele două sume reprezintă deficitul bugetar: banii pe care statul îi cheltuiește, dar pe care nu îi are și trebuie să îi împrumute.
Nicușor Dan a estimat acest deficit la aproximativ 150 de miliarde de lei și a oferit câteva comparații pentru a arăta cât de mare este suma. Potrivit explicațiilor președintelui, aceasta ar echivala cu întregul buget al programului PNRR, incluzând granturile și împrumuturile, pe o perioadă de cinci ani, sau cu aproximativ 2.500 de kilometri de autostradă construiți de la zero. O altă comparație făcută de președinte este cea a 45 de spitale regionale.
Ce sunt dobânzile la datoria publică și cât ne costă?
O parte importantă a banilor pe care statul trebuie să îi cheltuiască nu merge către investiții sau servicii publice, ci către plata dobânzilor pentru împrumuturile contractate în trecut. Conform cifrelor prezentate de Nicușor Dan, dobânzile aferente datoriei acumulate de România ar urma să ajungă la aproximativ 60 de miliarde de lei în 2026.
Președintele a explicat dimensiunea acestei cheltuieli prin alte două exemple: suma ar putea acoperi construirea a aproximativ 1.000 de kilometri de autostradă sau a 18 spitale regionale. Cu alte cuvinte, acești bani sunt folosiți doar pentru plata dobânzilor, nu pentru rambursarea integrală a datoriei și nici pentru proiecte noi.
De ce contează deficitul pentru viața de zi cu zi?
Un deficit ridicat nu este doar o problemă contabilă a statului, avertizează Dan. Dacă România ajunge să se împrumute mai scump, efectele se pot transmite în întreaga economie.
Nicușor Dan a avertizat că o eventuală retrogradare a ratingului de țară ar putea determina unele fonduri de investiții și fonduri de pensii, care au reguli stricte, să își retragă investițiile din România. Statul ar trebui atunci să găsească alți finanțatori, care ar putea cere dobânzi mai mari.
Costurile mai mari de împrumut ale statului se pot reflecta și în dobânzile plătite de populație și de companii. Pentru oameni, acest lucru poate însemna rate mai mari la credite. Pentru firme, finanțarea mai scumpă poate îngreuna activitatea, poate amâna investițiile și, în cazuri dificile, poate duce la închiderea unor afaceri și la pierderea locurilor de muncă.
Președintele a atras atenția și asupra riscului ca deprecierea monedei naționale să afecteze economia și puterea de cumpărare.
Ce este ratingul de țară și de ce este important?
Ratingul de țară este o evaluare realizată de agențiile specializate, care arată cât de riscant este pentru investitori să împrumute bani unui stat. Pe scurt, evaluarea transmite dacă o țară este considerată suficient de sigură pentru investiții.
Nicușor Dan a spus că România se află la limita dintre categoria în care investițiile sunt recomandate și cea în care nu mai sunt recomandate anumitor investitori instituționali.
O retrogradare ar putea reduce numărul investitorilor dispuși să finanțeze România și ar putea crește costurile împrumuturilor. Într-un scenariu mai dificil, dacă statul nu ar mai reuși să atragă suficienți bani de pe piețe, ar putea avea nevoie de sprijin financiar extern, inclusiv de la Fondul Monetar Internațional, în condiții de ajustare fiscală.
Potrivit președintelui, recâștigarea încrederii piețelor financiare poate dura ani. El a dat ca exemplu perioada în care România a pierdut această încredere, în 2008, și a recâștigat-o în 2014.
De ce trebuie redus deficitul?
Nicușor Dan a subliniat că România trebuie să respecte traiectoria de reducere a deficitului asumată în fața piețelor financiare. În opinia sa, orice abatere ar putea afecta credibilitatea țării și capacitatea acesteia de a se împrumuta în condiții sustenabile.
Președintele Nicușor Dan a mai arătat că cele mai mari categorii de cheltuieli ale bugetului sunt cele cu personalul și pensiile, ceea ce face dificilă reducerea rapidă a deficitului fără măsuri care să afecteze aceste capitole.
În concluzie, deficitul bugetar înseamnă că statul cheltuiește mai mult decât încasează, iar diferența este acoperită prin împrumuturi. Cu cât deficitul și datoria cresc, cu atât pot deveni mai mari costurile de finanțare, iar efectele se pot resimți inclusiv în ratele populației, activitatea firmelor și investițiile publice.