Aproximativ 30% dintre vârstnicii care fac Alzheimer nu au niciodată simptomele ei, potrivit cercetătorilor de la Institutul Olandez de Neuroștiințe, citați de ScienceDaily.
Creierul lor arată modificările specifice bolii, dar memoria È™i gândirea rămân intacte. „Nu È™tim de ce. E un mare mister È™i unul foarte importantâ€, a spus Evgenia Salta, autoarea principală a studiului.
Fenomenul se numește reziliență cognitivă: capacitatea unor oameni de a-și păstra mintea limpede, deși creierul le este afectat de boală.
Neuroni „tineri†la peste 80 de ani
Echipa a analizat creiere donate către Banca Olandeză de Creiere. Au comparat trei grupuri: persoane fără semne de boală, pacienți cu Alzheimer și persoane care aveau boala în creier, dar nu au dezvoltat demență.
Oamenii de È™tiință au căutat într-o zonă mică din hipocampus, centrul memoriei, unde s-ar putea forma neuroni noi. Celulele sunt atât de rare încât au fost nevoiÈ›i să inventeze metode noi ca să le găsească. „Chiar È™i la o vârstă medie de peste 80 de ani, am găsit aceÈ™ti neuroni imaturi în toate grupurileâ€, a spus Salta.
Nu contează câți sunt, ci cum se comportă
Cercetătorii se așteptau ca persoanele rezistente la boală să aibă mult mai mulți neuroni imaturi, dar diferența a fost mică. Diferența mare a apărut la comportamentul celulelor.
La cei care și-au păstrat memoria, neuronii imaturi par să activeze mecanisme care îi ajută să supraviețuiască și să facă față timpului, cu mai puține semne de inflamație și de moarte celulară. Ei ar putea susține și țesutul din jur.
Salta i-a comparat cu „un fel de îngrășământ într-o grădină care a început să se degradezeâ€.
Ce nu demonstrează studiul
Autoarea avertizează că rolul acestor celule a fost dedus din date, nu dovedit prin experimente. Prezența lor nu arată că, la vârstnici, creierul produce continuu neuroni noi și nici că tocmai ei previn demența.
„Este o piesă dintr-un puzzle foarte mare. Nu va exista niciodată un singur factor care să explice rezilienÈ›aâ€, a spus Salta.
Următorul pas al cercetătorilor este să afle cum comunică aceste celule cu neuronii din jur. Dacă vor înțelege ce protejează aceste creiere, ar putea apărea, în timp, noi tratamente.