Un sarcofag roman descoperit la Constanța, aflat într-o stare excepțională de conservare, a scos la lumină povestea unui copil care a trăit în urmă cu aproape două milenii.
În mormântul său, arheologii au găsit două jucării din lut, podoabe, obiecte din aur și bronz, dar și urme ale unor flori și plante care ar fi fost depuse în cadrul ritualului funerar.
Descoperirea oferă informații rare despre obiceiurile de înmormântare din Tomisul roman și despre felul în care familiile își luau rămas-bun de la cei mici, anunță Ministerul Culturii.
Datat sec. II – III d.Hr.
Descoperirea a fost făcută pe strada Artileriei nr. 4 din Constanța, în timpul unor cercetări arheologice preventive desfășurate de specialiștii Muzeului de Istorie Națională și Arheologie Constanța.
Sarcofagul se afla într-o zonă situată la marginea de nord a necropolelor Tomisului din perioada romană, în apropierea vechiului drum către Histria.
Mormântul, datat preliminar în secolele II – III d.Hr., conÈ›inea rămășiÈ›ele unui copil cu vârsta estimată între 1 È™i 3 ani.
Deși nu se cunosc numele său, identitatea familiei sau cauza morții, obiectele descoperite în sarcofag conturează imaginea unei înmormântări pregătite cu multă grijă.
Două jucării, podoabe și urme de flori, depuse lângă copil
Printre cele mai interesante obiecte recuperate se numără două jucării din lut: un cocoș și un căluț cu rotițe.
Ambele păstrează urme de pictură și oferă indicii despre obiectele cu care se jucau copiii în lumea romană.
Inventarul funerar mai cuprinde două brățări din bronz, două bullae – mici amulete purtate în special de copiii romani, despre care se credea că îi protejează de spiritele rele -, o lamelă de aur cu semne magice incizate È™i un buton din os.
Florile și plantele au avut rol în ritualul de înmormânatre
O altă categorie de vestigii, cu o valoare deosebită, este reprezentată de materialele organice. Arheologii au identificat fragmente de tulpini de plante, elemente textile și vegetale împăturite și înșirate pe un suport probabil din lemn, precum și urme ale unor materiale care ar fi putut face parte dintr-o ghirlandă funerară.
Aceste descoperiri sugerează că florile și plantele au avut un rol în ritualul de înmormântare, însă semnificația lor exactă urmează să fie stabilită prin cercetări suplimentare.
Sarcofagul a păstrat inclusiv șuvițe de păr și fragmente dintr-un sicriu de lemn
Sarcofagul este realizat din calcar și are un capac în formă de acoperiș, prevăzut cu elemente decorative la colțuri.
Acesta era fixat cu două lame de plumb și sigilat cu mortar hidrofug, o soluție care a contribuit la conservarea unor materiale extrem de fragile.
În interior, scheletul copilului, cu o lungime de aproximativ 63 de centimetri, s-a păstrat în condiții bune. În zona craniului au fost identificate inclusiv numeroase șuvițe de păr.
UN proces asemănător cu mumificarea
Potrivit observațiilor preliminare, corpul fusese înfășurat într-un material textil, într-o manieră care sugerează un tratament asemănător mumificării.
De asemenea, au fost identificate elemente ale unui sicriu din lemn, realizat prin îmbinări fără cuie.
Păstrarea acestor materiale este cu atât mai importantă cu cât textilele, lemnul, părul și resturile vegetale se degradează, de regulă, mult mai ușor decât obiectele din piatră sau metal.
Cum a fost descoperit mormântul vechi de aproape două milenii
Sarcofagul a fost identificat în timpul cercetărilor arheologice preventive efectuate pe un teren privat de pe strada Artileriei nr. 4, unde urmează să fie construit un imobil.
La 22 octombrie 2026, echipa de cercetare a informat conducerea muzeului despre identificarea sarcofagului, care părea intact.
Din cauza condițiilor meteorologice, lucrările au fost întrerupte temporar și reluate la 26 octombrie.
După degajarea completă, sarcofagul a fost transportat la Depozitul Arheologic Central al muzeului și deschis în condiții controlate, în prezența arheologilor, conservatorilor și restauratorilor.
Cercetarea a fost realizată de o echipă a Muzeului de Istorie Națională și Arheologie Constanța, sub responsabilitatea științifică a cercetătorului dr. Constantin Băjenaru, alături de arheologii Cătălin Mircea Nopcea, Ana Cristina Hamat-Georgescu și Ștefan Daniel Palamiuc.
În același perimetru au fost descoperite și gropi din epoca bronzului, ceea ce confirmă importanța istorică a zonei.
O descoperire considerată unică pentru Tomisul roman
Potrivit cercetătorului dr. Constantin Băjenaru, descoperirea reprezintă, în acest moment, un unicat pentru arheologia funerară a Tomisului și oferă o sursă importantă de informații despre ritualurile și practicile de înmormântare din perioada romană.
Valoarea sa nu este dată doar de obiectele găsite în interior, ci mai ales de conservarea unor materiale organice care pot oferi indicii rare despre modul în care erau pregătite înmormântările și despre gesturile rituale ale comunităților antice.
Cercetările interdisciplinare care vor urma ar putea clarifica natura tratamentului aplicat corpului copilului, proveniența materialelor și semnificația obiectelor depuse în mormânt.
Ce se va întâmpla cu obiectele descoperite
Conservarea materialelor fragile reprezintă una dintre principalele provocări pentru specialiști. Muzeul de Istorie Națională și Arheologie Constanța a inițiat demersuri de colaborare cu Muzeul Național al Bucovinei și cu Complexul Muzeal Național „Moldova†din Iași, instituții cu experiență în conservarea și restaurarea patrimoniului arheologic.
Specialiștii urmează să evalueze starea fragmentelor textile și a sicriului din lemn și să stabilească intervențiile necesare pentru păstrarea lor.
Cercetarea a fost autorizată de Ministerul Culturii È™i a fost necesară deoarece terenul se află în situl arheologic „Necropola oraÈ™ului antic Tomisâ€, înscris în Lista Monumentelor Istorice.
Descoperirea demonstrează încă o dată importanța cercetărilor arheologice preventive într-un oraș construit peste vestigiile unei civilizații antice. În cazul sarcofagului de pe strada Artileriei, acestea au permis recuperarea unei povești păstrate sub pământ timp de aproape 2.000 de ani.
Dincolo de valoarea sa științifică, mormântul oferă și o imagine emoționantă a unei lumi în care oamenii își însoțeau copiii în ultimul drum cu jucării, podoabe și flori.