Washingtonul promovează reluarea rapidă a exporturilor rusești de gaze naturale către Europa, folosind rețeaua de conducte care traversează Ucraina, potrivit unor oficiali americani, europeni și ucraineni citați de The Wall Street Journal (WSJ).
Inițiativa face parte din negocierile pentru un armistițiu energetic între Moscova și Kiev, înaintea iernii, în condițiile în care Rusia continuă să atace infrastructura energetică ucraineană, iar Ucraina lovește rafinării și alte instalații energetice de pe teritoriul rus.
Propunerea a fost prezentată în septembrie de emisarii americani Jared Kushner și Steve Witkoff, în timpul deplasărilor la Moscova și Kiev.
Potrivit publicației americane, gazele rusești ar urma să fie comercializate printr-un intermediar din Statele Unite, într-o formulă despre care negociatorii consideră că ar putea evita restricțiile europene. Un asemenea mecanism ar putea deschide oportunități comerciale importante pentru investitorii americani.
Cum ar funcționa planul american: bani pentru Rusia, taxe de tranzit pentru Ucraina
Administrația Trump consideră că perspectiva revenirii Rusiei pe piața europeană a gazelor ar putea reprezenta un stimulent economic suficient de puternic pentru ca Vladimir Putin să accepte încetarea atacurilor asupra infrastructurii energetice.
În același timp, Ucraina ar putea încasa din nou venituri din taxele de tranzit, într-un moment în care economia sa este puternic afectată de război.
Oficialii de la Casa Albă au propus ca veniturile obținute de Rusia din vânzarea gazelor să fie depuse într-un cont escrow, administrat într-o jurisdicție terță.
Scopul declarat al acestui mecanism ar fi împiedicarea Kremlinului să utilizeze imediat banii pentru finanțarea operațiunilor militare.
Rămâne neclar însă cum ar fi administrate fondurile, în ce condiții ar putea fi deblocate și dacă un asemenea sistem ar putea respecta legislația europeană.
Potrivit WSJ, Washingtonul a încercat să prezinte propunerea liderilor europeni și ca pe o posibilă soluție pentru reducerea prețurilor la energie.
Europa respinge revenirea la dependența de gazele Moscovei
Inițiativa americană intră în contradicție cu politica energetică adoptată de Uniunea Europeană după invazia rusă din februarie 2022.
UE a aprobat în ianuarie 2026 un regulament care stabilește eliminarea treptată a importurilor de gaze naturale rusești, inclusiv a gazului natural lichefiat.
Interdicția completă pentru gazul natural lichefiat intră în vigoare de la începutul anului 2027, iar importurile de gaze prin conducte vor fi eliminate până cel târziu în noiembrie 2027, cu termene mai apropiate pentru anumite categorii de contracte.
Comisarul european pentru Energie, Dan Jørgensen, a susținut în octombrie că interdicția ar trebui să rămână permanentă, inclusiv în eventualitatea încheierii unui acord de pace cu Rusia.
Mai mulți oficiali europeni consultați de WSJ resping ideea reluării dependenței energetice de Moscova, pe care o consideră incompatibilă cu obiectivele de securitate ale Uniunii.
Administrația Trump mizează însă pe posibilitatea ca presiunile economice și creșterea costurilor energiei să determine unele guverne europene să își reconsidere poziția.
De ce vrea Trump revenirea gazelor rusești în Europa
Propunerea marchează o schimbare majoră față de politica promovată de Donald Trump în primul său mandat prezidențial.
La acea vreme, liderul american critica Germania pentru susținerea gazoductului Nord Stream 2 și avertiza că dependența de gazele rusești ar putea transforma Berlinul într-un stat vulnerabil în fața Moscovei.
Administrația sa a impus, în 2019, sancțiuni împotriva proiectului Nord Stream 2.
Acum, oficialii americani implicați în negocieri consideră că relațiile energetice dintre Rusia și Europa ar putea face parte dintr-un acord mai amplu de securitate.
Potrivit WSJ, Washingtonul analizează inclusiv posibilitatea redeschiderii, pe termen mai lung, a infrastructurii Nord Stream.
Gazoductele Nord Stream 1 și Nord Stream 2 au fost grav avariate de exploziile din Marea Baltică, din septembrie 2022, iar repunerea lor în funcțiune ar necesita lucrări importante și depășirea unor obstacole politice și juridice.
În schimb, conductele care traversează Ucraina ar putea permite o reluare mult mai rapidă a fluxurilor, dacă părțile implicate ar ajunge la un acord.
Tranzitul gazelor rusești prin Ucraina a fost oprit la 1 ianuarie 2025, după expirarea contractului dintre Gazprom și operatorul ucrainean, autoritățile de la Kiev refuzând prelungirea acestuia.
Criza energetică provocată de războiul din Iran complică situația Europei
Planul american apare într-un moment de presiune asupra piețelor energetice internaționale.
Conflictul din Iran a perturbat livrările de energie din Golful Persic, inclusiv exporturile de gaze naturale lichefiate din Qatar, contribuind la creșterea prețurilor.
Potrivit cifrelor citate de WSJ, Europa a suportat costuri energetice suplimentare de aproximativ 100 de miliarde de euro ca urmare a războiului din Iran.
În același timp, depozitele europene de gaze sunt umplute în proporție de aproximativ 75%, nivel inferior mediei sezoniere din ultimii nouă ani.
Înaintea invaziei din 2022, Rusia asigura aproximativ 45% din necesarul de gaze al Europei. Ponderea a scăzut la aproximativ 11%, în timp ce gazele naturale lichefiate din Statele Unite au ajuns să reprezinte circa 30% din consumul european.
Gazele rusești continuă să ajungă în anumite state europene prin importuri de GNL și prin gazoductul TurkStream, inclusiv către Ungaria și Slovacia.
Ce înseamnă planul pentru România
România nu avea contracte directe de furnizare cu Gazprom la momentul opririi tranzitului prin Ucraina, în ianuarie 2025, iar autoritățile române au precizat atunci că sistarea fluxurilor nu afectează direct securitatea aprovizionării naționale.
Totuși, un eventual acord ar putea avea efecte indirecte importante asupra pieței românești.
Reluarea unor volume semnificative de gaze prin Ucraina, Slovacia și Austria ar putea modifica prețurile de referință pe piețele europene, influențând inclusiv costurile de achiziție și tranzacționare din regiune.
În același timp, revenirea gazului rusesc ar putea schimba condițiile comerciale pentru producătorii europeni, inclusiv cei români, într-o perioadă în care România se pregătește să își majoreze producția odată cu intrarea în exploatare a proiectului Neptun Deep din Marea Neagră.
Un eventual impact asupra facturilor consumatorilor români ar depinde însă de prețurile efective, contractele de furnizare și reglementările interne.