Înalta Curte de Casație și Justiție (ÎCCJ) a transmis joi seară că decizia Curții Europene a Drepturilor Omului (CEDO) privind plata unor drepturi financiare și procesul deschis de instanța supremă împotriva Guvernului și a Ministerului Finanțelor vizează probleme juridice diferite.
Reprezentanții ÎCCJ spun că hotărârea CEDO trebuie analizată în întregime și că aceasta nu poate fi interpretată ca o validare sau o respingere a cererilor formulate de instanța supremă în procesul cu autoritățile române.
În comunicatul transmis joi seară, ÎCCJ arată că decizia instanței europene reafirmă principii ale statului de drept, printre care obligația autorităților de a respecta hotărârile judecătorești definitive și de a asigura punerea lor în aplicare.
„InstanÈ›a supremă a luat act de decizia pronunÈ›ată de Curtea Europeană a Drepturilor Omului È™i consideră că aceasta trebuie analizată în integralitatea sa, prin raportare la circumstanÈ›ele concrete ale cauzei È™i la ansamblul considerentelor reÈ›inute de Curteâ€, se arată în comunicatul ÃŽCCJ.
ÎCCJ explică diferențele dintre cele două cauze
Instanța supremă anunță că trebuie făcută o distincție între cazul analizat de CEDO și litigiul pe care ÎCCJ l-a deschis împotriva Guvernului și a Ministerului Finanțelor.
Procesul analizat de CEDO a vizat întârzierile statului în plata unor sume stabilite prin hotărâri judecătorești și dacă aceste întârzieri respectă drepturile oamenilor.
În schimb, procesul deschis de ÎCCJ împotriva Guvernului și Ministerului Finanțelor nu contestă dreptul statului de a amâna sau împărți plățile în timp.
Instanța supremă vrea să afle dacă Guvernul respectă propriile reguli și asigură banii necesari pentru plata sumelor datorate, conform calendarului stabilit.
„Cu alte cuvinte, una este posibilitatea statului de a reglementa modalitatea È™i calendarul executării unor obligaÈ›ii, iar alta este obligaÈ›ia autorităților statului de a respecta chiar regulile pe care le-au instituitâ€, se arată în comunicat.
ÎCCJ explică faptul că statul poate stabili cum și când își plătește datoriile, dar autoritățile trebuie să respecte regulile pe care le-au adoptat.
„Cu alte cuvinte, una este posibilitatea statului de a reglementa modalitatea È™i calendarul executării unor obligaÈ›ii, iar alta este obligaÈ›ia autorităților statului de a respecta chiar regulile pe care le-au instituitâ€, se arată în comunicat.
Decizia CEDO nu rezolvă procesul dintre ÎCCJ și Guvern
Instanța supremă spune că decizia CEDO nu soluționează procesul deschis de ÎCCJ împotriva Guvernului și nu stabilește automat dacă solicitările instanței sunt justificate.
Cele două cazuri au obiecte diferite și se bazează pe probleme juridice distincte.
„Această distincÈ›ie este esenÈ›ială pentru înÈ›elegerea corectă a celor două cauze. Decizia CEDO nu reprezintă o soluÈ›ionare a litigiului iniÈ›iat de ÃŽnalta Curte È™i nu poate fi prezentată ca validând sau invalidând automat pretenÈ›iile formulate într-un proces cu obiect È™i temeiuri juridice distincteâ€, transmite ÃŽCCJ.
„Înalta Curte respectă autoritatea jurisprudenÈ›ei CurÈ›ii Europene a Drepturilor Omului È™i consideră că dezbaterea publică trebuie să pornească de la conÈ›inutul efectiv al deciziei, nu de la interpretări selective sau de la extrapolări care depășesc limitele cauzei examinateâ€, se arată în comunicat.
CEDO respinge plângerile magistraților privind restanțele salariale
Curtea Europeană a Drepturilor Omului (CEDO) a respins plângerile formulate de șase magistrați români care au contestat eșalonarea plății unor restanțe salariale stabilite prin hotărâri judecătorești definitive, apreciind că măsurile Guvernului nu au încălcat drepturile invocate.
Hotărârea CEDO vine în contextul unei dispute mai ample privind plata drepturilor salariale restante ale magistraților, în care este implicată și Înalta Curte de Casație și Justiție (ÎCCJ), condusă de Lia Savonea, într-un litigiu separat cu Guvernul.